Se strânge cureaua la Bruxelles: de unde vrea Irlanda să reducă miliarde de euro din bugetul european și ce domenii ar putea resimți efectele deciziei

Irlanda a prezentat sâmbătă o propunere revizuită pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028-2034, care prevede cheltuieli cu aproximativ 141 de miliarde de euro mai mici decât cele incluse în proiectul inițial al Comisiei Europene. Contrapropunerea ar reduce bugetul cu aproximativ 8% și urmărește să apropie pozițiile celor 27 de state membre, împărțite în privința nivelului cheltuielilor și a priorităților europene.

Negocierile vizează Cadrul Financiar Multianual pentru următorii șapte ani, un document esențial pentru finanțarea investițiilor, agriculturii, dezvoltării regionale și a noilor priorități ale Uniunii.

Statele europene sunt împărțite în privința bugetului

Propunerea irlandeză încearcă să găsească un compromis între țările care cer reducerea cheltuielilor și cele care susțin un buget mai generos pentru proiectele europene.

Germania și alte state din nordul și centrul Europei, cunoscute drept țări „frugale”, solicită reduceri importante față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. În schimb, Franța, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, susține necesitatea unui buget ambițios, care să permită dezvoltarea unor politici europene comune.

La rândul lor, 17 state din sudul și estul Europei, reunite în grupul „Prietenii coeziunii”, cer menținerea unor finanțări consistente pentru agricultură și pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Ce se întâmplă cu banii pentru agricultură și coeziune

Potrivit propunerii prezentate de Irlanda, economiile ar viza în principal programul de ajutor pentru dezvoltare „Global Europe”, cheltuielile administrative și un nou fond destinat competitivității.

În schimb, fondurile pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene ar urma să fie, în ansamblu, menținute la nivelurile prevăzute în proiectul Comisiei. Propunerea nu ar reduce sumele alocate statelor membre pentru Politica Agricolă Comună și pentru politica de coeziune economică, socială și teritorială.

Aceste domenii sunt importante pentru România, care beneficiază de finanțări europene destinate modernizării agriculturii, dezvoltării infrastructurii și reducerii diferențelor economice dintre regiuni.

Irlanda a propus, de asemenea, atragerea a încă 55 de miliarde de euro din așa-numitele „resurse proprii” ale Uniunii. Veniturile suplimentare ar urma să provină, printre altele, din taxe aplicate deșeurilor electronice și marilor întreprinderi, fără o majorare corespunzătoare a contribuțiilor naționale.

România cere un buget european ambițios

Președintele Nicușor Dan a organizat vineri, 9 octombrie 2026, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, în pregătirea Consiliului European de săptămâna viitoare.

Potrivit Administrației Prezidențiale, bugetul european pentru perioada 2028-2034 va influența direct perspectivele de dezvoltare economică ale României, prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.

„România va susține adoptarea unui buget european ambițios”, a transmis Administrația Prezidențială, subliniind importanța menținerii finanțării pentru Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună.

Autoritățile române consideră aceste instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor dintre statele membre, modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare.

România va pleda, totodată, pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție specială acordată Flancului Estic și regiunii Mării Negre.

De ce cer unele state reducerea cheltuielilor

Disputa privind bugetul european reflectă și diferențele de viziune asupra modului în care ar trebui folosiți banii comunitari.

Liderii a cinci state care se numără printre cei mai mari contributori neți la bugetul UE au susținut, într-un editorial comun publicat în septembrie în Politico, că statele membre nu pot continua să plătească mai mult pentru finanțarea simultană a priorităților tradiționale și a celor noi.

Aceștia au criticat orientarea bugetului către subvenții și transferuri și au cerut mai multe resurse pentru securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației ilegale.

În schimb, statele care primesc mai multe fonduri europene decât contribuie la buget se tem că eventualele reduceri ar putea afecta finanțările pentru agricultori și regiunile mai puțin dezvoltate.

Disputa are și o miză politică importantă, în condițiile în care mai multe state europene se pregătesc pentru alegeri parlamentare în 2027.

Un buget de două trilioane de euro, în centrul negocierilor

Comisia Europeană a propus inițial un buget de aproximativ două trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene.

Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro ar urma să fie destinate serviciului datoriei contractate pentru fondul de redresare post-pandemică. Propunerea revizuită a Irlandei va fi discutată la summitul șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, programat săptămâna viitoare la Bruxelles.

Pentru România, negocierile sunt importante deoarece nivelul finanțărilor europene va influența resursele disponibile pentru agricultură, infrastructură și dezvoltarea regiunilor. Deocamdată, documentul irlandez reprezintă o contrapropunere, iar forma finală a bugetului va depinde de acordul statelor membre.