Programul european SAFE (Security Action for Europe), unul dintre cele mai ambițioase instrumente de finanțare pentru apărare din Uniunea Europeană, a devenit noul câmp de luptă politic în România. În centrul controversei: modul în care sunt atribuite contractele de miliarde și faptul că o parte semnificativă ajunge la gigantul german Rheinmetall.

Ilie Bolojan se spală pe mâini de programul SAFE și dă vina pe Ciolacu și Ciucă pentru alegerile făcute

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind lipsa de transparență, venite din partea liderului PSD Sorin Grindeanu, și a mutat responsabilitatea în trecut, susținând că „schema de gestionare” a fost stabilită încă din mandatul fostului premier Marcel Ciolacu. Practic, actualul Executiv ar funcționa după reguli deja fixate, în care Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată drept integrator al achizițiilor.

„În mandatul lui Ciolacu s-a decis schema de gestionare din SAFE. La data aceea, cancelaria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al achiziţiilor. Să-i întrebaţi pe ei cine a propus asta”, a afirmat Bolojan

Din cele 15 programe majore de înzestrare propuse de România prin SAFE, șase contracte ajung la Rheinmetall, companie care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro – cea mai mare felie din totalul finanțărilor. Această situație a alimentat criticile opoziției, care susține că deciziile au fost luate netransparent și centralizat.

Sorin Grindeanu a sugerat că banii ar fi trebuit orientați mai mult către industria națională de apărare, pentru a genera locuri de muncă și valoare adăugată în România. În replică, Bolojan a explicat că fiecare minister implicat, în special Apărarea și Internele, a venit cu propriile propuneri, ulterior aprobate la nivel european.

Programul SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, alocă României aproximativ 16,6 miliarde de euro. Pentru prima etapă au fost selectate proiecte de peste 8,3 miliarde de euro, care includ achiziții de blindate, elicoptere, drone și sisteme antiaeriene. Un punct cheie din apărarea Guvernului este promisiunea că cel puțin 50% din echipamentele achiziționate vor fi produse în România. Bolojan susține că marile companii internaționale vor localiza o parte din producție în țară, fie prin parteneriate cu companii de stat, fie cu firme private.

Printre proiectele importante se numără producția de transportoare blindate Piranha 5

Printre proiectele importante se numără producția de transportoare blindate Piranha 5, nave de patrulare la Mangalia sau vehicule Lynx, care ar urma să fie realizate parțial în România. Totuși, rămâne de văzut cât din această producție locală va fi efectiv implementată și cât va rămâne doar la nivel de angajament contractual.

Disputa nu se oprește la nivel politic. În interiorul industriei de apărare au apărut reacții extrem de dure. Conducerea Romarm a lansat acuzații grave la adresa ministrului Apărării, sugerând inclusiv sabotarea investițiilor strategice.