România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE: Comisia Europeană acuză monitorizarea deficitară a calității aerului
România se află din nou în atenția instituțiilor europene, după ce Comisia Europeană a decis trimiterea țării noastre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), acuzând nerespectarea obligațiilor privind monitorizarea calității aerului. Măsura vine după ani întregi de avertismente, termene depășite și promisiuni insuficient concretizate.
Comisia Europeană: Rețeaua de monitorizare a României „nu furnizează informații complete și fiabile”
Potrivit Comisiei Europene, România nu se conformează cerințelor esențiale prevăzute în Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE, care stabilesc reguli stricte pentru evaluarea calității aerului. Acestea impun statelor membre un număr minim de puncte de măsurare, o amplasare corectă și criterii de calitate a datelor.
„Rețeaua de monitorizare a României nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului.”, se arată în mesajul transmis de Executivul european, care consideră că eforturile autorităților române au fost, cel puțin până acum, insuficiente.
Avertismente din 2017, măsuri incomplete până în 2025
Decizia actuală vine după un lung proces de notificări și observații.
• În iunie 2017, România a primit prima scrisoare de punere în întârziere.
• În iulie 2019 a urmat o scrisoare suplimentară.
• În iunie 2023, CE a emis un aviz motivat, pasul final înainte de sesizarea CJUE.
Cu toate că România a demarat modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, Comisia afirmă că deficiențele rămân majore. Printre problemele enumerate se numără lipsa unui număr suficient de stații de măsurare și date incomplete sau neconforme privind poluanți precum PM10, PM2.5, dioxid de sulf, oxizi de azot, benzoapiren și metale grele.
Ce înseamnă această încălcare pentru România
Comisia subliniază că monitorizarea corectă este fundamentul politicilor europene privind „aerul curat”. Fără date exacte, nu pot fi luate măsuri eficiente pentru reducerea poluării sau protejarea sănătății populației.
Directivele europene vizate fac parte din strategia UE pentru reducerea poluării până în 2030. Ele stabilesc inclusiv valori-limită și obiective de calitate a aerului, pe care România trebuie să le respecte.
Trimiterea în fața Curții de Justiție a UE poate duce, în etapa următoare, la sancțiuni financiare semnificative dacă statul român nu remediază problemele.
România, din nou în centrul unei dispute europene privind mediul
Comisia a concluzionat că, în ciuda unor progrese punctuale, România continuă să înregistreze lacune „semnificative” în ceea ce privește conformitatea cu legislația europeană privind monitorizarea poluării aerului. Cu alte cuvinte, românii nu primesc imaginea reală și completă a aerului pe care îl respiră.
Acum, dosarul se mută la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde România va trebui să explice de ce nu a reușit, nici după opt ani de avertismente, să-și modernizeze eficient sistemul de monitorizare a calității aerului.
3 Comentarii