Rectificarea bugetară a trecut de Guvern, dar veștile nu sunt bune: veniturile scad cu 4,7 miliarde de lei. Alexandru Nazare: „Situația nu este una simplă”

Ministrul Finanțelor, după aprobarea rectificării bugetare: „Suntem într-un echilibru foarte fragil”

Guvernul a aprobat vineri, 30 octombrie, prima rectificare a bugetului pe 2026, pe care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a numit-o vitală pentru accesul României pe piețele internaționale, potrivit agerpres.

Nazare a avertizat însă că țara trece printr-o perioadă financiară delicată și că lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Rectificarea păstrează ținta de deficit la 6,2% din produsul intern brut (PIB). În bani, deficitul bugetului general consolidat urcă totuși cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei.

Diferența vine din venituri. Estimarea acestora a fost redusă cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost revizuite în scădere cu 1,2 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, cele mai mari suplimentări nete de fonduri merg către sănătate.

Calculul are la bază un PIB nominal actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

„Un pas absolut vital”, la 10 zile de la învestire

Nazare a vorbit în briefingul de presă de după ședința de Guvern. Le-a mulțumit colegilor din Executiv și premierului Luca Niculescu pentru că rectificarea a fost aprobată în primele 10 zile de la învestire.

Ministrul a descris aprobarea drept „un pas absolut vital pentru parcursul României în acest an”.

Nazare le-a mulțumit și românilor și companiilor care, prin taxele plătite anul acesta și anul trecut, au susținut stabilitatea financiară a țării. A spus că aceasta se află acum „la un moment de răscruce”.

„Suntem într-un echilibru foarte fragil pe care încercăm să îl menținem. Situația nu este una simplă și avem foarte multe provocări înaintea noastră”, a declarat ministrul.

Ce spun specialiștii despre rectificare

Consiliul Fiscal consideră că deficitul cash ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB în 2026. Instituția vede două riscuri principale pentru execuția bugetară: absorbția fondurilor europene și rambursarea sumelor prevăzute în buget.

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz, a calificat rectificarea drept corectă contabil, dar insuficientă structural. În opinia lui, ținta de 6,2% se menține prin efectul inflației asupra PIB-ului nominal, nu prin economii reale.

Consultantul economic Adrian Negrescu susține că toată creșterea deficitului, de 3,5 miliarde de lei, va merge la plata dobânzilor la datoria publică. Pentru anul viitor, el estimează că cheltuielile statului cu dobânzile vor depăși 70 de miliarde de lei.