Surpriză în statisticile migrației: România a ajuns să primească mai mulți oameni decât pierde prin plecări, pentru al patrulea an consecutiv

România își schimbă treptat profilul migrațional. Pentru al patrulea an consecutiv, numărul persoanelor care s-au stabilit în țară l-a depășit pe cel al românilor și străinilor care au plecat. În perioada 2022-2025, soldul migratoriu pozitiv a adus României aproape 280.000 de locuitori în plus, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, pe baza datelor oficiale.

Cele mai recente date publicate de Insitutul Național de Statistică arată că România nu mai este preponderent o țară-sursă de emigrație, ci a devenit una cu un sold migratoriu pozitiv. Mai exact, în fiecare dintre ultimii patru ani, numărul persoanelor care s-au stabilit în România pentru o perioadă de peste 12 luni a fost mai mare decât cel al persoanelor care au emigrat.

Soldurile migratorii au fost pozitive în toți acești ani: 97.114 persoane în 2022, 66.065 în 2023, 48.716 în 2024 și 66.920 în 2025. În total, diferența dintre imigrație și emigrație se apropie de 280.000 de persoane.

Cine sunt cei care se stabilesc în România

Imigrația nu înseamnă exclusiv sosirea cetățenilor străini. O parte importantă dintre persoanele care revin în țară sunt chiar români care au locuit o perioadă în străinătate.

Potrivit celor mai recente date Eurostat menționate în analiză, în 2024, aproximativ două treimi dintre cei 287.000 de imigranți de lungă durată înregistrați în România, respectiv 184.700 de persoane, erau cetățeni români reveniți în țară.

În același an, cetățenii ucraineni au reprezentat aproximativ 13% din totalul imigranților, în contextul războiului declanșat în țara vecină. Printre comunitățile importante de imigranți s-au numărat și cele din Nepal, de unde au venit aproximativ 15.000 de persoane, și Sri Lanka, cu circa 7.000 de persoane. Aceste două fluxuri au fost însă mai reduse decât în anul precedent.

Migrația temporară și cea definitivă

Migrația presupune mai multe etape. Inițial, o persoană se poate stabili temporar într-o altă țară, păstrându-și domiciliul principal în statul de origine. Dacă șederea depășește 12 luni, aceasta este încadrată în statisticile oficiale la categoria migrației de lungă durată.

Migrația definitivă se produce, de regulă, după mai mulți ani petrecuți în țara de destinație, uneori după dobândirea cetățeniei acesteia.

Datele furnizate de INS arată că, în 2025, cei mai mulți imigranți definitivi au venit în România din Republica Moldova și Ucraina. Un număr important de persoane au provenit și din Germania, Canada, Italia și Spania, țări care au fost, în ultimele decenii, destinații importante pentru românii plecați la muncă sau stabiliți temporar în străinătate.

O parte dintre aceste sosiri reprezintă, în fapt, reveniri în România ale unor persoane care au făcut parte din valurile de emigrație de după Revoluție.