Proiect controversat în Parlament: cei prinși pentru consum de substanțe interzise ar putea scăpa de închisoare. Ce prevede propunerea

Un proiect de lege care prevede dezincriminarea posesiei de droguri în vederea consumului propriu a fost depus recent în Parlament și a stârnit deja reacții în rândul aleșilor. Inițiativa legislativă propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să fie scoasă din sfera penală și sancționată contravențional.

Inițiatorii susțin că problema consumului de droguri ar trebui tratată în primul rând ca o problemă de sănătate publică, și nu exclusiv prin instrumentele justiției penale. În expunerea de motive, aceștia argumentează că pedepsele cu închisoarea nu contribuie la descurajarea consumului.

Proiectul de lege a fost depus în Senat de Victoria Stoiciu, fost parlamentar PSD, în prezent neafiliată, Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, și Cristian Ghinea, parlamentar USR.

Ce prevede proiectul de lege

Una dintre principalele prevederi ale inițiativei este ca persoanele care dețin droguri pentru consum propriu să nu mai fie sancționate cu închisoarea, ci cu amenzi contravenționale.

Astfel, proiectul propune:

amendă între 1.000 și 3.000 de lei, în funcție de tipul drogului, pentru cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri în vederea consumului propriu;

amendă între 1.500 și 3.500 de lei, în funcție de tipul drogului, în cazul trecerii frontierei cu substanțe destinate consumului propriu.

Pe lângă aplicarea amenzilor, inițiatorii propun ca polițiștii care constată că o persoană deține droguri pentru consum propriu să poată solicita evaluarea medicală a acesteia. În cazul minorilor, evaluarea ar urma să fie obligatorie.

Inițiatorii: „Dezincriminarea nu înseamnă legalizare”

Victoria Stoiciu susține că proiectul nu urmărește legalizarea drogurilor, ci schimbarea modului în care este abordat consumul.

„Dezincriminarea nu înseamnă indulgență și nu înseamnă legalizare: înseamnă să tratăm consumul ca pe o problemă de sănătate, așa cum arată toate dovezile internaționale, și să redăm resursele statului acolo unde le e locul - la traficanți și la oamenii care au nevoie de ajutor”, a transmis aceasta.

Ce spun inițiatorii despre dosarele de droguri

Potrivit argumentelor prezentate în expunerea de motive, dosarele care au ca obiect drogurile reprezintă aproximativ două treimi din activitatea DIICOT, iar în 80% dintre aceste dosare sunt cercetați consumatori.

Inițiatorii mai susțin că numărul persoanelor condamnate definitiv pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu a crescut constant în ultimii 10 ani, ajungând la 520 de persoane în 2025.

În opinia acestora, creșterea condamnărilor pentru consum propriu arată că resurse importante ale sistemului penal sunt direcționate către consumatori, în timp ce proiectul urmărește concentrarea eforturilor asupra traficului de droguri și crimei organizate.

Inițiatorii afirmă, de asemenea, că numărul persoanelor care consumă substanțe psihoactive a crescut semnificativ în ultimii ani și susțin că severitatea pedepselor nu este suficientă pentru prevenirea și reducerea consumului.

Ce efecte ar avea, potrivit inițiatorilor, dezincriminarea

În cazul adoptării proiectului, inițiatorii susțin că măsura ar putea avea mai multe efecte asupra sistemului judiciar și asupra persoanelor care consumă droguri.

Printre acestea se numără degrevarea poliției, parchetelor și instanțelor de dosarele privind consumul, ceea ce ar permite redirecționarea resurselor către combaterea traficului de droguri și a crimei organizate.

De asemenea, proiectul urmărește reducerea presiunii asupra penitenciarelor și a numărului de persoane încarcerate, precum și creșterea accesării voluntare a tratamentului.

Inițiatorii mai susțin că schimbarea legislației ar putea contribui la reducerea riscurilor asociate consumului, inclusiv transmiterea HIV și a hepatitei C. Un alt argument invocat este protejarea tinerilor de consecințele pe termen lung ale unei condamnări penale, despre care inițiatorii afirmă că poate afecta semnificativ șansele acestora de angajare.

Proiectul urmează să parcurgă procedura parlamentară, iar forma finală a prevederilor va depinde de dezbaterile și eventualele modificări din Parlament.