Peste 200 de replici au zguduit România în urma cutremurului cu magnitudine 5,7 pe scara Richter, produs marți, 14 februarie, în Gorj, fiind cel mai mare cutremur din această zonă seismică, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Potrivit INCDFP, zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare.

Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost în 1912 - 4,5, adâncime 10 km, 1916 - 3,9 adâncime 10 km, 1962 - 4, adâncime 16 km şi 1963 - 4,5, adâncime 10 km.

Cel mai mare cutremur înregistrat în acestă zonă seismică 

Cutremurul de marți, 14 februarie, s-a produs la o adâncime de 6,3 km și a fost cel mai mare cutremur înregistrat în această zona seismică, potrivit datelor publicate de Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

„Tectonica regiunii este caracterizată de două sisteme de falii. Primul sistem este de tip transformantă, orientată NV-SE, ce se intersectează cu un al doilea sistem de falii, orientat E-V. Cutremurul a fost înregistrat cu un raport semnal zgomot bun la un număr de 109 de accelerometre ce aparţin Reţelei Seismice Naţionale. Valoarea acceleraţiei maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creşterea distanţei epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la staţia Gura Zlata, judeţul Hunedoara (105,25 cm/s*s), iar cea mai mică valoare a fost înregistrată la staţia Târguşor, Constanţa (0,05 cm/s*s)”, au transmis reprezentanții INCFP. 

„Până în acest moment au fost localizate 200 de replici ale acestuia, cea mai mare având magnitudinea de 4.1 ML”, mai declară aceștia. 

Cutremurul anterior, din data de 13 februarie, a avut magnitudinea 5,2, intensitatea epicentrală V şi adâncimea de 16 km. Acesta a avut 16 replici, cea mai mare având magnitudinea de 3,4.