Parlamentul European trage frâna pentru rețelele sociale: Vârsta minimă de 16 ani, verificări stricte și interzicerea practicilor care dau dependență
Parlamentul European a votat miercuri una dintre cele mai ambițioase rezoluții de până acum privind siguranța copiilor pe internet. Cu 483 de voturi pentru, eurodeputații cer ca accesul la rețelele sociale, platformele video și chiar la interlocutorii de inteligență artificială să fie permis doar de la 16 ani, cu o excepție: copiii între 13 și 16 ani ar putea intra doar cu acordul părinților.
Este o mișcare puternică și controversată, dar motivată de îngrijorarea tot mai mare față de efectele rețelelor asupra sănătății mintale a copiilor. Eurodeputații avertizează că minorii sunt expuși zilnic manipulării algoritmice, conținutului dăunător și mecanismelor de design gândite să creeze dependență.
De ce vrea UE să ridice vârsta minimă? “Derularea infinită” și “autoplay-ul” afectează capacitatea de concentrare
În raportul adoptat, Parlamentul European subliniază riscurile cu care se confruntă copiii:
-
probleme de concentrare
-
perturbarea somnului
-
afectarea sănătății mintale
-
dependență digitală
-
expunerea la conținut riscant, toxic sau manipulator
Platformele folosesc tactici precum scroll-ul infinit, redarea automată, notificările compulsive sau recompensele pseudo-gamificate pentru a-i ține pe utilizatori cât mai mult online. Iar minorii sunt cei mai vulnerabili.
Eurodeputații vor ca aceste funcții să fie dezactivate automat pentru minori, iar practicile considerate “cele mai nocive” să fie interzise complet în UE.
Verificarea vârstei devine obligatorie: UE pregătește o aplicație proprie
Parlamentul vrea dezvoltarea unei aplicații europene de verificare a vârstei și integrarea acesteia cu portofelul digital european (eID). Condiția esențială: aceste sisteme trebuie să fie precise și să protejeze viața privată a copiilor.
Totuși, eurodeputații atrag atenția: platformele nu scapă de responsabilitate. Ele trebuie să creeze produse sigure “din design”, nu să lase siguranța în sarcina părinților sau a unor instrumente externe.
Pentru prima dată, UE vrea să tragă la răspundere personal conducerea platformelor
Un punct dur din rezoluție:
Dacă platformele nu respectă legislația privind protecția minorilor, conducerea executivă ar putea fi făcută personal responsabilă.
Este un semnal direct către giganți precum Meta, TikTok, YouTube sau Snapchat: „Experimentul pe copii se termină aici.”
Reclamele direcționate, influencerii și jocurile “cu noroc” - vizate de interdicții
Rezoluția vine și cu alte propuneri importante:
-
interzicerea tehnologiilor persuasive - inclusiv publicitatea targetată către minori
-
interzicerea marketingului făcut de influenceri către copii
-
eliminarea designului manipulator (dark patterns)
-
interzicerea “loot boxes”, roților norocului și mecanismelor “pay-to-win” din jocuri
-
blocarea site-urilor care nu respectă normele UE
Stop deepfake-urilor și aplicațiilor de nuditate generate prin IA
Pentru prima dată, PE cere reglementări urgente împotriva generative AI folosită în mod abuziv:
-
deepfake-uri, inclusiv cu minori
-
chatbot-uri “de companie” care influențează emoțional copiii
-
aplicații ce creează nuditate falsă
Eurodeputații consideră aceste tehnologii extrem de periculoase pentru dezvoltarea minorilor și siguranța lor online.
Copiii din Europa, tot mai dependenți de ecran
Datele citate în raport sunt alarmante:
-
97% dintre tineri folosesc internetul zilnic
-
78% dintre adolescenții între 13–17 ani își verifică telefonul cel puțin o dată pe oră
-
1 din 4 copii are o utilizare “problematică” sau “disfuncțională” a smartphone-ului
Iar peste 90% dintre europeni cred că e nevoie de măsuri urgente.
Ce urmează?
Deși rezoluția nu este legislativă, ea pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre. Se pregătesc norme mai stricte în cadrul Actului privind echitatea digitală, iar platformele vor fi obligate să își schimbe radical modul în care tratează minorii.
4 Comentarii