Miercuri 17 Iulie

Klaus Iohannis a trimis Legea bugetului de stat în Parlament pentru reexaminare. Ce motivații are președintele


Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului României pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, precizând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă și că nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare Preşedintelui României în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, în data de 22 februarie 2019, Preşedintele a sesizat Curtea Constituţională, iar în data de 6 martie 2019 instanţa constituţională a constatat că legea este constituţională. Separat de motivele de neconstituţionalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcţionare a unor instituţii publice cu rol esenţial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi realizarea unor investiţii strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societăţii. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătăţii şi educaţiei, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice”, susţine şeful statului în cererea adresată Parlamentului, conform Mediafax.

Potrivit sursei citate, cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcţii bugetare credibile.

Având în vedere că veridicitatea cadrului macroeconomic ridică probleme pentru sustenabilitatea bugetară a anului 2019, considerăm că se impune reexaminarea Legii bugetului de stat pe anul 2019 de către Parlament. În acest sens, apreciem că autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina şi de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creştere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019. Astfel, semnalăm o construcţie bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferenţe semnificative între evaluările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) şi cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaţionale. Comisia Europeană şi organisme independente internaţionale au prognozat, toate, rate de creştere economică substanţial reduse faţă de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creştere de doar 3,5%, iar agenţia de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenţii de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creştere de doar 3,2%”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedinţia menţionează că aceste prognoze au fost realizate anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Preşedintele apreciază că veniturile bugetare sunt supraestimate.

Veniturile totale prevăzute în Bugetul General Consolidat sunt preconizate să deţină o pondere în PIB de 33,51%, pe care însă o considerăm nerealistă. Această estimare a veniturilor de 33,51% în PIB plasează veniturile previzionate pentru anul 2019 la cel mai ridicat nivel din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană. Astfel, anii 2007 (cu o pondere a veniturilor de 32,5% din PIB), 2008 (32% în PIB), 2017 (29,4% în PIB) sau 2018 (31,1% în PIB) au fost anii cu cea mai mare creştere economică şi, implicit, a consumului din istoria recentă a ţării noastre. De aceea, pe fondul unei eficienţe a colectării care nu a cunoscut îmbunătăţiri semnificative, pe fondul lipsei unor măsuri de politică fiscală şi pe fondul unei încetiniri a economiei în anul 2019, considerăm că o creştere a veniturilor bugetare cu un punct procentual în PIB peste nivelul celor mai buni ani din istoria recentă a României este nefundamentată economic”, precizează Iohannis.

De asemenea, în opinia şefului statului, cheltuielile bugetare sunt subestimate.

În timp ce veniturile sunt supraestimate, cheltuielile bugetare sunt subdimensionate, ceea ce are consecinţe sub aspectul creării unor blocaje la nivelul unor ordonatori principali de credite. (...) Bugetul Serviciului Român de Informaţii a fost redus cu 18,04% cu consecinţa neacoperirii cheltuielilor cu salariile pentru ultimele 4 luni din an. Pentru Serviciul de Informaţii Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele 2 luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecţie şi Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele 3 luni. În cazul Serviciului Român de Informaţii, bugetul nu permite finanţarea în condiţii de normalitate a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri şi servicii, transferuri, asigurări şi asistenţă socială, cheltuieli de investiţii (active nefinanciare), diminuarea determinând un impact negativ asupra capabilităţilor operaţionale ale instituţiei cu consecinţe însemnate în planul realizării obiectivelor şi responsabilităţilor trasate. La Serviciul de Informaţii Externe, se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce priveşte cheltuielile operative, precum şi imposibilitatea acoperirii integrale a cheltuielilor de funcţionare ale instituţiei. De asemenea, la Serviciul de Protecţie şi Pază consecinţele insuficientelor alocări se răsfrâng asupra îndeplinirii misiunilor operative aflate în responsabilitatea instituţiei, atât în plan intern, cât şi a celor stabilite prin tratate internaţionale asumate de ţara noastră, vor genera dificultăţi majore generând vulnerabilităţi, respectiv vor avea un impact negativ asupra eficacităţii măsurilor de securitate. În plus, insuficienţa alocărilor bugetare poate conduce la un blocaj instituţional la nivelul resurselor umane, cu consecinţe asupra măsurilor de securitate care se impun cu ocazia vizitei Suveranului Pontif, precum şi pentru cele două scrutine din acest an. Nu în ultimul rând, consecinţele vizează şi imposibilitatea dotărilor cu tehnică specifică în vederea asigurării măsurilor de securitate necesare pentru perioada în care România exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”, mai transmite şeful statului.

Iohannis mai susţine că deficitul bugetar pune în discuţie respectarea unor obligaţii asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, arhitectura bugetelor unităţilor administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităţilor locale şi că din cauza distribuirii neuniforme a pachetului social descentralizat, numeroase autorităţi publice locale vor fi în imposibilitate de a susţine cheltuielile sociale transferate de la bugetul de stat în bugetele locale.

Totodată, potrivit președintelui, majorarea sumelor alocate pentru finanţarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanţarea altor domenii.

Alocările privind finanţarea partidelor politice reprezintă un aspect important al legii bugetului de stat pentru anul curent în contextul anului electoral 2019, dar şi al următorului an electoral, 2020. Bugetul din acest an poate fi privit ca un referenţial privind principiile care se doresc a fi urmate şi pe viitor. (...) Majorarea finanţării partidelor politice este cu atât mai nejustificată, în condiţiile numeroaselor probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, de la lipsa infrastructurii, până la lipsa prioritizării programelor de sănătate şi acoperirii necesarului de medicamente pentru boli care reprezintă probleme reale de sănătate publică şi pentru care există la acest moment studii epidemiologice care să justifice necesitatea efectuării unor investigaţii sau administrării unor tratamente. Din această perspectivă, considerăm că se impune o reanalizare a alocărilor bugetare în acest domeniu prin redistribuirea de sume în cadrul bugetului. Pe de altă parte, în domeniul educaţiei, în lipsa unei evaluări a impactului bugetar al creşterilor salariale, considerăm că se impune o reanalizare a cheltuielilor pentru asigurarea acoperirii drepturilor salariale şi de natură salarială din sistemul educaţional şi de cercetare. De asemenea, atragem atenţia asupra alocărilor destinate Ministerului Educaţiei Naţionale privind cheltuielile cu bunuri şi servicii, a căror valoare este cu 5% mai mică decât execuţia anului 2018. Totodată, alocările privind Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare sunt cu 33% mai mici faţă de execuţia anului trecut. Aceste alocări deficitare nu sunt în măsură să acopere nevoile unui sistem cronic subfinanţat. Având în vedere că multe dintre domeniile vitale ale economiei sunt în continuare subfinanţate, considerăm că se impune ca Parlamentul să reexamineze aspectele referitoare la alocările privind finanţarea partidelor politice, diminuarea acestora putând face obiectul unei decizii politice de prioritizare a altor cheltuieli, asumate de autoritatea legiuitoare. Această decizie este justificată de dificultăţile bugetare cu care se confruntă numeroase sectoare de activitate, inclusiv cele din domeniul asistenţei sociale (copii, persoane cu dizabilităţi) educaţiei, cercetării, precum şi sănătăţii”, conchide şeful statului.

Comentarii Facebook