Impozitul pe casă ar putea crește de peste 20 de ori, după ce Guvernul vrea să taxeze locuințele la valoarea lor reală de piață. De ce depind calculele

Planul Guvernului de a trece treptat la impozitarea locuințelor în funcție de valoarea de piață ar putea duce la creșteri foarte mari ale taxelor pentru unii proprietari, în special pentru pensionarii care locuiesc în zone centrale ale marilor orașe. Avertismentul vine din partea unor economiști și specialiști în fiscalitate, care atrag atenția că valoarea ridicată a unei proprietăți nu înseamnă neapărat că proprietarul are și venituri suficiente pentru a suporta impozite mai mari.

Programul de guvernare prevede explicit „reforma impozitării proprietății prin trecerea graduală către valoare de piață până la finalul procesului de consolidare”. În prezent, impozitarea locuințelor se bazează pe o grilă de valori utilizată de notari.

O eventuală schimbare ar putea afecta în mod special persoanele care au moștenit case în centrul orașelor sau și-au recuperat locuințele naționalizate în perioada comunistă.

Deși unele dintre aceste proprietăți sunt relativ modeste ca suprafață și dotări, amplasarea lor poate determina o valoare de piață foarte ridicată.

Impozitul ar putea crește de peste 20 de ori

Avocatul și specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș avertizează că aplicarea valorii de piață în calculul impozitului ar putea genera creșteri greu de suportat pentru proprietarii cu venituri mici, mai ales dacă se aplică în paralel și taxa pe lux pentru proprietățile care depășesc pragul legal.

Acesta a prezentat, într-o postare pe Facebook, exemplul unor pensionari care locuiesc într-o casă construită în anii 1930, într-un cartier valoros din București. Imobilul are aproximativ 150 de metri pătrați și o curte mică, iar valoarea sa de piață ar putea depăși un milion de euro.

Potrivit calculelor prezentate de Biriș, în sistemul actual, impozitul anual pentru o astfel de locuință ar fi de aproximativ 1.044 de lei.

„Mult, puțin? Pentru unii – puțin, pentru oameni cu o pensie sub 4.000 lei/lună sigur nu este puțin. Dar este suportabil, la limită”, a explicat avocatul.

De la 1.044 de lei la 27.500 de lei pe an

Pentru a ilustra efectele unei eventuale impozitări la valoarea de piață, Gabriel Biriș a folosit un scenariu în care locuința ar avea o valoare impozabilă de cinci milioane de lei.

În acest caz, impozitul pe clădire ar ajunge la 5.000 de lei pe an, la care s-ar adăuga, potrivit calculelor sale, o taxă pe lux de 22.500 de lei anual. Totalul ar fi de 27.500 de lei pe an, față de aproximativ 1.044 de lei în exemplul bazat pe regulile actuale.

„Adică: o creștere de 27 de ori, + 2.700%, pensia pe 6-7 luni”, a scris acesta.

Calculele reprezintă un scenariu prezentat de avocat, nu o estimare oficială a impozitelor care vor fi aplicate tuturor locuințelor. Sumele efective ar depinde de forma finală a legislației și de modul în care ar fi stabilite valorile impozabile și aplicate eventualele taxe suplimentare.

Avertisment privind efectele sociale

Gabriel Biriș consideră că o asemenea reformă riscă să creeze probleme sociale, deoarece valoarea ridicată a unei case nu reflectă automat veniturile proprietarului. Situația ar putea fi dificilă mai ales pentru persoanele în vârstă care locuiesc de zeci de ani în aceeași proprietate, fără să dispună de venituri suficiente pentru a acoperi o creștere semnificativă a taxelor.

„O lege care obligă chiar și un singur cetățean să își vândă casa în care s-a născut și a trăit toată viața nu are cum să fie o lege bună! Mai e timp pentru corecții!”, a avertizat avocatul.

Taxele pe locuințe au crescut deja

Majorarea impozitării proprietăților este discutată în contextul eforturilor autorităților de reducere a deficitului bugetar. La începutul anului, taxele pe locuințe au fost majorate, pe fondul presiunilor asupra finanțelor publice.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar autoritățile au stabilit o țintă de reducere la 6% pentru anul în curs și la 5,2% pentru anul următor, cu obiectivul de a reveni, în cele din urmă, la limita europeană de 3%.