Alarmă pentru economia României: Am importat cu 22 de miliarde de euro mai mult decât am exportat în doar 8 luni. Ce îi cere șeful PNADD noului guvern

Deficit comercial de peste 22 de miliarde de euro în opt luni. Președintele PNADD cere noului guvern o analiză a importurilor

Noul guvern trebuie să analizeze importurile României pe categorii de produse și să găsească domeniile în care producția internă poate reduce dependența externă, susține Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), într-o analiză publicată joi, 22 octombrie,potrivti agerpres.

Vasile pornește de la datele oficiale privind comerțul exterior. În primele opt luni ale anului, România a exportat bunuri de aproximativ 65,83 miliarde de euro și a importat bunuri de 88,27 miliarde de euro. Rezultatul este un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro.

„Acest rezultat trebuie să determine o întrebare fundamentală pentru politica economică a Guvernului: de ce nu reușim să producem și să procesăm în România o parte mai mare din bunurile pentru care există cerere pe piața internă?”, scrie președintele PNADD.

Vasile admite că nu toate importurile pot fi înlocuite și că o economie modernă are nevoie de tehnologii, materii prime și componente aduse din afară. Problema, spune el, apare când România nu profită de resursele proprii și nu dezvoltă industrii care să poată concura pe piețele externe.

„Obiectivul trebuie să fie simplu: să importăm ceea ce nu putem produce competitiv, să producem ceea ce putem realiza eficient și să exportăm mai multe produse cu valoare adăugată”, susține Vasile.

Datoria externă a urcat la 238 de miliarde de euro

Analiza mai arată că, la 31 august 2026, datoria externă totală a României ajunsese la aproximativ 238,08 miliarde de euro. Față de sfârșitul anului 2025, creșterea este de 7,45 miliarde de euro.

Președintele PNADD consideră că acoperirea deficitelor prin taxe mai mari și împrumuturi noi și-a atins limitele. Banii împrumutați pentru investiții productive pot întări economia, în timp ce datoria făcută pentru consum, fără creșterea producției, adâncește vulnerabilitățile.

De aceea, Vasile cere ca fiecare program public important finanțat din împrumuturi să fie evaluat transparent după rezultate: infrastructură construită, capacitate de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri viitoare. „Fiecare leu împrumutat trebuie să răspundă la o întrebare: ce valoare economică produce pentru România?”, scrie acesta.

În opinia sa, succesul unui guvern nu se măsoară doar în taxe încasate și cheltuieli tăiate, ci în cât de mult reușește economia să producă și câte locuri de muncă productive creează.

Investițiile străine au scăzut la mai puțin de jumătate

Investițiile directe ale nerezidenților au însumat aproximativ 2,12 miliarde de euro în perioada ianuarie–august 2026, față de 5,66 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Vasile precizează că profitul transferat legal de investitorii străini nu este, în sine, o pierdere nelegitimă. Întrebarea strategică este dacă România atrage suficient capital productiv și dacă reușește să transforme o parte mai mare din resursele sale în investiții noi.

Agricultura, de la materie primă la produs procesat

Pentru președintele PNADD, agricultura este unul dintre domeniile în care România poate câștiga cel mai mult, cu condiția să nu se oprească la recoltat și vândut materie primă. El cere investiții în:

• depozitarea și condiționarea cerealelor;
• fabrici de procesare a cerealelor și a oleaginoaselor;
• industria cărnii și a lactatelor;
• procesarea fructelor și legumelor;
• industria alimentară și producția de ingrediente;
• irigații și infrastructura de gestionare a apei;
• energie la preț competitiv pentru ferme și fabrici;
• cercetare agricolă, genetică și digitalizare;
• logistică, distribuție și acces la piețele de export.

„Dacă producem materii prime, dar nu dezvoltăm suficient capacitățile de procesare, o parte importantă din valoarea economică potențială se creează în alte țări”, explică Vasile. Exportul de cereale nu este suficient, spune el, iar România trebuie să vândă și produse procesate.

Prioritățile noului guvern ar trebui să fie, potrivit acestuia, mai puține împrumuturi, mai multă producție internă și reinvestirea în țară a unei părți mai mari din valoarea creată aici. Țintele pot fi atinse, scrie Vasile, „nu prin izolare economică, nu prin discriminarea investitorilor și nu prin restricții arbitrare, ci prin competitivitate, investiții, predictibilitate și dezvoltare productivă”.

Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă este o inițiativă de cooperare între asociațiile și federațiile de fermieri și societatea civilă, care își propune o strategie pe termen lung pentru agricultura românească.