Iarnă cu facturi uriașe la curent? Ministerul Energiei avertizează că vin prețuri foarte mari, iar ambele reactoare de la Cernavodă stau închise fără terme

„Trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate”. Avertismentul venit de la Ministerul Energiei

România trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte mari la electricitate în iarna aceasta și în primăvara lui 2027, a declarat marți, 6 octombrie, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la o conferință de specialitate din domeniul energiei, potrivit agerpres.

Principala problemă identificată de Bușoi sunt reactoarele 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Ambele sunt închise, iar ministerul nu are încă un orizont pentru repornirea lor.

„Încă avem Reactoarele 1 și 2, de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare”, a declarat secretarul de stat.

Situația se suprapune peste prețurile foarte ridicate la gaze din toată Europa, a mai spus Bușoi.

Săptămâna trecută, el a reprezentat România la reuniunea informală a miniștrilor energiei de la Dublin. Potrivit lui, concluzia discuțiilor de acolo a fost aceeași: Europa intră într-o iarnă și o primăvară cu electricitate scumpă.

„Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”, a spus Bușoi.

Miza acum, în opinia lui, este „cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”.

Peste 800 de milioane de euro din PNRR au mers în energie

„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic”, a declarat Bușoi.

Suma nu e mare comparativ cu cele peste zece miliarde ale întregului PNRR, a spus secretarul de stat, dar e semnificativă. Din acești bani au fost cofinanțate capacități de producție din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, patru capacități de producție de hidrogen și două centrale de termoficare, la Arad și la Constanța. Ultimele produc electricitate și rezolvă în același timp încălzirea în cele două municipii.

Fondul de Modernizare acoperă perioada 2020–2030. Din cele 12 miliarde disponibile, aproximativ 10 miliarde sunt deja angajate în proiecte, potrivit lui Bușoi.

Pentru următorul exercițiu financiar european, secretarul de stat vrea ca energia să rămână prioritate.

„În opinia mea, ar trebui să fie focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune și ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034”, a declarat el.

Printre direcțiile următoare, Bușoi a enumerat digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență (CfD) pentru energia regenerabilă.