Alertă în spitalele! O bacterie extrem de periculoasă se răspândește rapid: Unele tulpini nu mai răspund aproape la niciun antibiotic
O bacterie care poate provoca infecții grave, poate fi transmisă de la un pacient la altul și devine tot mai greu de tratat se răspândește cu o viteză îngrijorătoare în spitalele din Europa. Este vorba despre Klebsiella pneumoniae, o bacterie pentru care medicii au din ce în ce mai puține opțiuni de tratament, după ce mai multe tulpini au dezvoltat rezistență la aproape toate antibioticele disponibile, inclusiv la unele medicamente de ultimă generație. Avertismentul vine de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care atrage atenția asupra unei creșteri alarmante a infecțiilor provocate de această bacterie. Potrivit celor mai recente date, publicate miercuri, numărul infecțiilor sanguine cauzate de tulpinile rezistente la antibiotice a crescut cu 72% în perioada 2019-2025.
Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea acestor infecții cu 5% până în 2030. În locul unei scăderi, Europa se confruntă însă cu o creștere accelerată a cazurilor.
Klebsiella pneumoniae, una dintre cele mai mari amenințări pentru pacienții internați
Infecțiile provocate de această bacterie reprezintă un pericol deosebit pentru persoanele internate în spitale, mai ales pentru pacienții vulnerabili, care au deja probleme grave de sănătate. Klebsiella pneumoniae poate provoca infecții severe, inclusiv infecții ale sângelui, iar situația devine mult mai dificilă atunci când bacteria este rezistentă la antibiotice. În astfel de cazuri, tratamentele obișnuite pot să nu mai funcționeze, iar medicii ajung să aibă la dispoziție foarte puține alternative.
Rata mortalității asociată acestor infecții grave este ridicată, fiind estimată, de regulă, între 40% și 70%, potrivit informațiilor prezentate în raport.
Christian Giske, coordonatorul activității privind rezistența antimicrobiană din cadrul ECDC, a descris situația Klebsiella drept „cea mai mare îngrijorare” dintre datele analizate în ultimul an cu privire la bacteriile rezistente din Europa.
Bacteria se transmite între pacienți. O simplă suprafață neigienizată poate favoriza răspândirea
Unul dintre motivele pentru care Klebsiella pneumoniae este atât de greu de ținut sub control este capacitatea sa de a se transmite de la un pacient la altul în mediul spitalicesc. ECDC avertizează că spitalele trebuie să aplice măsuri mult mai stricte de prevenire a infecțiilor. Igiena mâinilor, utilizarea corectă a mănușilor și a echipamentelor de protecție, precum și curățarea și dezinfectarea atentă a suprafețelor sunt esențiale pentru limitarea răspândirii bacteriei.
Specialiștii atrag atenția că măsurile care au funcționat în cazul altor bacterii periculoase s-ar putea să nu fie suficiente pentru Klebsiella. De exemplu, în cazul MRSA, o altă bacterie rezistentă la antibiotice, spitalele europene au reușit să obțină rezultate importante prin aplicarea unor măsuri de prevenție și igienă. În schimb, Klebsiella este mult mai dificil de eliminat, iar chiar și suprafețele mici care nu sunt curățate corespunzător pot contribui la transmiterea bacteriei.
Explicația este legată și de faptul că Klebsiella este o bacterie intestinală, ceea ce înseamnă că poate avea rezervoare importante în organism.
O veste bună: infecțiile cu MRSA au scăzut. Dar alte bacterii rezistente continuă să se răspândească
Datele ECDC arată că Europa înregistrează rezultate diferite în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice. În cazul MRSA, măsurile aplicate în spitale au dat rezultate. În 2025, numărul infecțiilor sanguine provocate de această bacterie a fost cu 19% mai mic decât în 2019. Astfel, Uniunea Europeană a depășit deja obiectivul stabilit pentru 2030, care prevedea o reducere de 15%.
Situația este însă mult mai dificilă în cazul bacteriei E. coli rezistente la antibiotice. În locul unei reduceri de 10% până în 2030, Europa a înregistrat o creștere de 16,4% a infecțiilor în perioada 2019-2025.
35.000 de decese anual în Europa, provocate de rezistența la antibiotice
Problema este mult mai amplă decât răspândirea bacteriei Klebsiella pneumoniae. Rezistența antimicrobiană, fenomen prin care bacteriile și fungii devin capabili să supraviețuiască medicamentelor concepute pentru a-i distruge, reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică. Estimările arată că acest fenomen provoacă anual aproximativ 35.000 de decese în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia.
Una dintre principalele cauze ale acestei probleme este utilizarea excesivă sau necorespunzătoare a antibioticelor. Atunci când aceste medicamente sunt administrate fără să fie necesare, bacteriile au mai multe oportunități să dezvolte mecanisme de rezistență. Potrivit celor mai recente date, consumul de antibiotice în Uniunea Europeană a scăzut cu doar 5% între 2019 și 2025, departe de ținta de reducere cu 20% stabilită pentru 2030.
În schimb, există progrese în ceea ce privește folosirea antibioticelor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În 2025, acestea reprezentau 62,5% din totalul antibioticelor utilizate în Europa, în apropierea obiectivului de 65%.
Europa caută soluții. Este nevoie de antibiotice noi și de măsuri mai stricte în spitale
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea acestor infecții este numărul redus de antibiotice noi disponibile. În condițiile în care unele bacterii au devenit rezistente inclusiv la medicamentele dezvoltate recent, specialiștii avertizează că este nevoie de investiții în cercetare și în dezvoltarea unor tratamente eficiente. Noua legislație farmaceutică europeană, care urmează să fie semnată în decembrie, include măsuri menite să stimuleze dezvoltarea de noi antibiotice. Printre acestea se numără acordarea unor avantaje industriei farmaceutice și introducerea unor modele de plată predictibile, astfel încât statele să poată achiziționa mai ușor medicamentele noi.
O altă soluție importantă este supravegherea genomică, tehnologie care permite identificarea și urmărirea mai rapidă a bacteriilor rezistente. Astfel, autoritățile pot descoperi mai repede focarele de infecție și pot interveni înainte ca acestea să se răspândească.
Directoarea ECDC, Pamela Rendi-Wagner, a avertizat că Europa este încă în urmă în privința mai multor obiective stabilite pentru 2030.
0 Comentarii