CNAS vrea să-i oblige pe românii fără venituri să plătească asigurări de sănătate! Șefa instituției spune că nu înțelege din ce trăiesc cei neasigurați
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri, care nu beneficiază de scutiri legale, să fie obligate să plătească contribuția la sănătate. Solicitarea vine în contextul în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează în evidențele instituției ca neasigurate, iar conducerea CNAS susține că este nevoie de extinderea bazei de contribuabili pentru menținerea echilibrului financiar al sistemului public de sănătate.
Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS, consideră că persoanele active care nu se încadrează în categoriile scutite ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, chiar dacă în prezent nu realizează venituri. Aceasta a subliniat că aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni. Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calcule, știm exact câți bani ar fi”, a declarat oficialul, marți, la Profit.ro Health.forum.
Deși susține că instituția a estimat veniturile suplimentare care ar putea fi colectate, șefa interimară a CNAS nu a prezentat suma și nici mecanismul concret prin care ar urma să fie obligate să plătească persoane care nu au venituri. Nu a explicat nici cum ar putea fi diferențiate persoanele care trăiesc din economii de cele care nu au resurse financiare.
În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
CNAS invocă și românii plecați în străinătate
Un alt argument prezentat de conducerea instituției privește românii care locuiesc în străinătate, dar continuă să figureze în evidențele medicilor de familie din România.
Larisa Mezinu-Bălan a admis că o parte dintre cele aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară. În opinia sa, există însă riscul ca unii dintre românii plecați în străinătate să revină în România în perioada vacanțelor și să beneficieze de servicii medicale de urgență sau de alte servicii incluse în pachetul minimal.
„Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că persoanele respective se întorc în țară „pe timpul verii, pe timpul vacanțelor” și pot utiliza serviciile medicale la care au dreptul prin lege.
Pachetul minimal de servicii medicale nu este însă o facilitate acordată discreționar, ci un drept legal al persoanelor neasigurate. Potrivit Legii nr. 95/2006 și ghidului CNAS, acesta include asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale.
În discursul său, conducerea CNAS nu a prezentat date privind numărul românilor din diaspora care revin în țară pentru tratament, frecvența utilizării serviciilor medicale sau costurile generate. De asemenea, nu au fost prezentate dovezi că persoanele respective s-ar întoarce special pentru a beneficia de servicii medicale.
Prin urmare, cele 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate nu pot fi considerate automat persoane rezidente în România de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.
Contribuția pensionarilor cu pensii de peste 3.000 de lei expiră în 2027
Șefa interimară a CNAS a atras atenția și asupra contribuției de sănătate aplicate pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Măsura a fost introdusă în august 2025, prin Legea nr. 141/2025, și vizează plata CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag.
Contribuția are caracter temporar și ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027. Dacă legislația nu va fi modificată, din 2028 veniturile din pensii vor fi din nou exceptate de la plata CASS.
„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a avertizat Mezinu-Bălan.
Oficialul nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a subliniat că dispariția acesteia trebuie luată în calcul atunci când autoritățile vor stabili măsurile pentru finanțarea sistemului de sănătate.
În același timp, conducerea CNAS susține că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent echilibrat financiar. Potrivit Larisei Mezinu-Bălan, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar fondul nu mai are nevoie în 2026 de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
Aceasta a mai afirmat că instituția a reușit să reducă termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la aproximativ 60 de zile, față de 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
CNAS verifică servicii medicale decontate, dar despre care pacienții spun că nu le-au primit
În timp ce conducerea instituției solicită extinderea contribuțiilor, CNAS verifică și posibile decontări nejustificate din fondul asigurărilor de sănătate.
Larisa Mezinu-Bălan a vorbit despre sesizările primite din partea unor cetățeni care au verificat în platforma digitală „E-Sănătatea mea” serviciile medicale înregistrate pe numele lor și au descoperit consultații sau proceduri despre care susțin că nu au beneficiat.
Potrivit oficialului, aceste sesizări au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.
Declarațiile indică suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv prestate. CNAS nu a prezentat însă, în cadrul intervenției, numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.
CNAS nu se așteaptă la economii în sistemul de sănătate
Șefa interimară a instituției a avertizat că necesarul de finanțare a sistemului de sănătate va continua să crească și că autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii în acest domeniu.
„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.
Pentru anul 2027, CNAS își propune să calculeze costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR. Instituția vrea, totodată, ca serviciile medicale să fie contractate în funcție de necesarul identificat la nivel regional, astfel încât să fie evitată finanțarea unor capacități considerate excedentare.
Conducerea CNAS recunoaște însă că în unele județe există în continuare deficite importante de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu.
Pentru ambulatoriul de specialitate este avută în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura se află, potrivit oficialului, în stadiul de proiect și are nevoie de susținerea Ministerului Finanțelor.
Un alt factor care majorează cheltuielile sistemului este creșterea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025. În cazul medicamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă și această creștere, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru decontarea acelorași tratamente.
0 Comentarii