AVC-ul lovește și tinerii aparent sănătoși! Investigația care poate descoperi pericolul înainte să fie prea târziu. Semnele pe care nu trebuie să le ignori

Un accident vascular cerebral (AVC) poate afecta inclusiv persoane tinere, fără probleme de sănătate cunoscute. Unele modificări ale vaselor de sânge se dezvoltă ani la rând fără simptome, însă investigațiile imagistice pot identifica anumite riscuri înainte de apariția unor complicații. Dr. Consuela Ion, medic specialist neurolog la MedLife Solomed Pitești, explică rolul ecografiei Doppler, al angio-RMN-ului și al altor investigații în depistarea și evaluarea problemelor vasculare, scrie HotNews.

Un bărbat de 48 de ani a suferit un AVC, deși nu avea hipertensiune sau colesterol crescut

Riscul de accident vascular cerebral nu îi ocolește pe cei sub 50 de ani. Dr. Consuela Ion povestește cazul unui bărbat de 48 de ani care nu avea hipertensiune arterială și nici valori crescute ale colesterolului, dar care a suferit un AVC ce i-a afectat grav vorbirea și capacitatea de a merge.

Bărbatul fuma mult, lucra noaptea și consuma frecvent băuturi energizante pentru a rămâne treaz. Cu toate acestea, investigațiile nu au identificat o cauză certă a accidentului vascular cerebral, deși existau factori de risc importanți.

Unele modificări ale vaselor de sânge pot fi depistate înainte de apariția simptomelor, atunci când există motive medicale pentru efectuarea investigațiilor. „În general, ateroscleroza cerebrală este asimptomatică în stadiile incipiente”, explică neurologul.

Identificarea unor astfel de modificări poate influența tratamentul și monitorizarea pacientului. Totuși, investigațiile vasculare nu sunt recomandate automat tuturor persoanelor fără simptome, ci în funcție de istoricul medical, factorii de risc și suspiciunea clinică.

Ecografia Doppler poate identifica plăcile de aterom

Una dintre investigațiile utilizate pentru evaluarea circulației către creier este ecografia Doppler a arterelor carotide și vertebrale. Aceste vase transportă sângele spre creier, iar îngustarea lor poate crește riscul unui accident vascular ischemic.

„Cea mai ușoară metodă este ecografia Doppler. Este o ecografie care se face pe arterele carotide și vertebrale, este rapidă, neinvazivă și accesibilă”, spune dr. Consuela Ion.

Investigația utilizează ultrasunete, nu implică radiații și permite examinarea pereților arteriali și a fluxului sanguin. Medicul poate observa plăci de aterom depozite care se formează în pereții arterelor  și poate aprecia dacă acestea îngustează semnificativ vasele.

„La ecografia Doppler vezi clar plăcile de aterom și atunci poți să recomanzi un tratament specific”, explică neurologul.

Descoperirea unor plăci poate schimba evaluarea riscului cardiovascular chiar și la persoanele care nu au colesterolul foarte ridicat. În funcție de aspectul plăcilor, de gradul stenozei și de ceilalți factori de risc, medicul poate recomanda tratament pentru reducerea colesterolului, inclusiv statine. În cazurile cu îngustări importante, poate fi necesară evaluarea pentru o procedură intervențională. Ecografia Doppler nu este însă un test de screening recomandat de rutină tuturor adulților fără simptome. Indicația trebuie stabilită individual, în funcție de situația medicală.

Angio-RMN și angio-CT pot evidenția stenoze și anevrisme

Pentru o evaluare mai detaliată a arterelor cerebrale, medicii pot recomanda angiografia prin rezonanță magnetică (angio-RMN) sau angiografia prin tomografie computerizată (angio-CT).

Angio-RMN-ul permite vizualizarea arterelor din interiorul craniului și poate identifica zone îngustate, dar și dilatații anormale ale vaselor, numite anevrisme. În funcție de protocol, investigația poate fi efectuată cu sau fără substanță de contrast și nu utilizează radiații ionizante.

„Angio-RMN-ul cerebral oferă o imagine tridimensională a arterelor din interiorul craniului și identifică zonele de stenoză. Cu această ocazie pot fi descoperite și dilatații anormale, cum sunt anevrismele”, explică dr. Consuela Ion.

Stenoza reprezintă îngustarea unei artere și poate limita circulația sângelui. Anevrismul este o dilatare anormală a peretelui arterial. Cele două afecțiuni au riscuri diferite: îngustările arteriale pot contribui la apariția unui AVC ischemic, în timp ce ruperea anumitor anevrisme intracraniene poate provoca o hemoragie cerebrală.

Angio-CT-ul oferă, la rândul său, imagini detaliate ale vaselor cerebrale și cervicale și poate identifica îngustări, blocaje sau anevrisme. Investigația utilizează radiații ionizante și, de regulă, o substanță de contrast pe bază de iod.

Alegerea metodei depinde de problema suspectată, de urgența evaluării și de particularitățile pacientului. Medicii corelează rezultatele imagistice cu examenul clinic și analizele de laborator pentru a decide dacă este necesar tratament sau dacă pacientul trebuie monitorizat.

AVC-ul „silențios” poate fi descoperit după schimbări de memorie sau comportament

Nu toate accidentele vasculare cerebrale provoacă manifestări evidente, precum paralizie sau tulburări severe de vorbire. Unele leziuni cerebrale pot trece neobservate ori pot produce simptome discrete, pe care pacientul nu le consideră îngrijorătoare.

Dr. Consuela Ion spune că întâlnește persoane care ajung la medic la insistențele familiei, după ce apar schimbări de comportament, probleme de memorie sau dificultăți de comunicare.

„Familia spune că nu se mai înțelege cu pacientul, că a început să uite sau că nu mai vorbește ca înainte. Uneori descoperi că a avut un accident vascular cerebral”, povestește neurologul.

La examinarea neurologică pot fi observate semne subtile, precum scăderea forței musculare, tulburări de coordonare sau modificări ale sensibilității. În alte cazuri, manifestările pot lipsi.

Investigațiile imagistice pot evidenția leziuni cerebrale mai vechi, inclusiv infarcte mici asociate afectării vaselor de sânge de calibru redus. Tomografia computerizată poate identifica unele dintre acestea, însă rezonanța magnetică cerebrală este mai sensibilă pentru depistarea leziunilor mici și a modificărilor vasculare discrete.

Potrivit Asociației Americane a Inimii, infarctele cerebrale silențioase sunt asociate cu un risc mai mare de AVC ulterior și de deteriorare cognitivă. Descoperirea lor poate justifica evaluarea factorilor de risc și stabilirea unor măsuri de prevenție.

Totuși, uitarea sau schimbările de comportament nu înseamnă automat că o persoană a suferit un AVC. Aceste manifestări pot avea numeroase cauze și trebuie evaluate medical.

De ce este tomografia esențială în cazul unui AVC suspectat

Investigațiile imagistice sunt importante nu doar pentru identificarea unor modificări vasculare, ci și pentru stabilirea rapidă a diagnosticului în situații de urgență.

Potrivit dr. Consuela Ion, un AVC se poate manifesta prin tulburări de vedere, amețeli, furnicături, amorțeli sau slăbiciune musculară la nivelul membrelor. Aceste simptome pot apărea la orice vârstă.

„Pacientul tânăr poate să vină cu tulburări de vedere, cu amețeală, cu parestezii, cu slăbiciune musculară în diferite membre. Manifestările sunt asemănătoare la toate categoriile de vârstă”, spune medicul.

În cazul apariției bruște a unor simptome neurologice, pacientul trebuie evaluat de urgență într-o unitate medicală pregătită pentru diagnosticul și tratamentul AVC.

Tomografia computerizată cerebrală fără substanță de contrast este, de regulă, una dintre primele investigații efectuate. Aceasta poate identifica o hemoragie intracraniană, o informație esențială pentru alegerea tratamentului. AVC-ul ischemic este provocat de blocarea unui vas de sânge, în timp ce AVC-ul hemoragic apare în urma ruperii unui vas.

Potrivit ghidului American Stroke Association, imagistica rapidă are un rol important în selectarea pacienților care pot beneficia de tratamente de reperfuzie, menite să restabilească circulația sângelui în zona afectată.

În anumite situații, medicii pot solicita și angio-CT, angio-RMN sau investigații de perfuzie pentru a identifica arterele blocate și a evalua țesutul cerebral care mai poate fi salvat.