Cum explică Ministerul Finanțelor faptul că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE și de ce a crescut indicatorul la 9,2% în trimestrul al doil

Deficitul bugetar trimestrial al României, calculat după metodologia europeană și ajustat sezonier, a urcat de la 5,5% din PIB în primul trimestru al anului 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie. România a înregistrat astfel cea mai mare creștere trimestrială a indicatorului din Uniunea Europeană.

Ministerul Finanțelor susține însă că evoluția este influențată în principal de calendarul investițiilor publice și al plăților aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu neapărat de o deteriorare structurală a situației bugetare.

Instituția atrage atenția că valoarea de 9,2% reprezintă deficitul raportat la PIB-ul trimestrului respectiv, ajustat sezonier, și nu deficitul cumulat al României la jumătatea anului sau estimarea pentru întregul an 2026.

Investițiile publice și plățile din PNRR, printre factorii invocați

Potrivit Ministerului Finanțelor, una dintre explicațiile pentru creșterea indicatorului în trimestrul al doilea este concentrarea cheltuielilor cu investițiile publice în prima parte a anului. Calendarul plăților a fost influențat de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR.

Din acest motiv, unele plăți care ar fi fost realizate în mod obișnuit în trimestrele al treilea și al patrulea au fost devansate.

Datele prezentate de instituție arată că investițiile publice raportate în sistemul cash au ajuns la 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, comparativ cu 21,7 miliarde de lei în primul trimestru.

Ministerul mai explică faptul că ajustarea sezonieră a datelor europene nu elimină toate efectele produse de fluxurile neregulate și de calendarul încasărilor și plăților. În plus, anumite venituri, precum impozitele pe proprietate colectate la începutul anului, sunt repartizate uniform pe parcursul anului în metodologia europeană ESA 2010.

Din acest motiv, evoluția trimestrială a deficitului calculat după metodologia europeană poate fi diferită de cea reflectată în execuția bugetară în numerar.

Ce arată datele pentru prima jumătate a anului 2026

Ministerul Finanțelor subliniază că indicatorii trebuie analizați în funcție de metodologia folosită.

Pe seria neajustată sezonier, deficitul din prima jumătate a anului 2026 a reprezentat 3,4% din PIB-ul anual, comparativ cu 3,6% în aceeași perioadă din 2025 și 3,7% în 2024.

Separat, execuția bugetară calculată după metodologia națională cash a înregistrat un deficit de 41 de miliarde de lei la 30 iunie 2026, echivalentul a 2% din PIB. Valoarea este cu 28,8 miliarde de lei mai mică decât cea consemnată în primul semestru al anului trecut.

Cei doi indicatori nu sunt direct comparabili. Metodologia europeană ESA 2010 înregistrează veniturile și cheltuielile în funcție de momentul economic relevant, în timp ce metodologia cash reflectă încasările și plățile efective.

Ministerul precizează și că datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare.

România a avut cel mai mare deficit din UE în 2025

Datele Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere față de nivelul de 9,2% înregistrat în 2024. Valoarea pentru 2025 a fost revizuită favorabil față de estimarea de 7,9% comunicată anterior.

Potrivit Ministerului Finanțelor, reducerea de 1,4 puncte procentuale din PIB a fost una dintre cele mai ample ajustări din Uniunea Europeană, la același nivel cu cea înregistrată de Malta. Cu toate acestea, România a rămas statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%.

Instituția pune scăderea deficitului din 2025 în principal pe seama creșterii veniturilor bugetare și a temperării cheltuielilor publice de funcționare, în paralel cu menținerea investițiilor, în special a celor finanțate din fonduri europene și prin PNRR.

La finalul anului 2025, datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB. În primul semestru al anului 2026, cheltuielile cu dobânzile au totalizat 29,4 miliarde de lei, cu 4,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.

Ce deficit estimează autoritățile pentru întregul an

Pentru 2026, Ministerul Finanțelor menține obiectivul unui deficit bugetar de 6,2% din PIB și susține că atingerea țintei depinde de păstrarea disciplinei bugetare în ultimul trimestru.

Instituția consideră necesară prioritizarea cheltuielilor esențiale și reducerea sau amânarea celor care nu sunt urgente, inclusiv prin măsurile avute în vedere la rectificarea bugetară.

Ministerul citează și estimările unor agenții internaționale de rating pentru deficitul României în 2026: 5,8% din PIB din partea Moody’s, 5,9% din partea Fitch și 6,25% din partea S&P. Acestea sunt prognoze ale agențiilor, nu rezultate finale.

Autoritățile insistă că valoarea de 9,2% din trimestrul al doilea nu trebuie extrapolată automat asupra întregului an. Evaluarea oficială a deficitului în metodologia europeană se va face pe baza datelor anuale validate.

Prin urmare, deși creșterea trimestrială raportată de Eurostat evidențiază o evoluție care necesită analiză, impactul asupra rezultatului bugetar anual va depinde de evoluția veniturilor și cheltuielilor în trimestrele următoare.