27 decembrie, ziua credinței neclintite: Cine a fost Sfântul Ștefan, primul martir al creștinătății, și ce semnificație are sărbătoarea
Creștinii din întreaga lume îl prăznuiesc pe Sfântul Ștefan, primul martir al creștinătății, o figură emblematică a jertfei și a dragostei necondiționate față de aproape. Sărbătoarea vine în a treia zi de Crăciun și aduce un contrast puternic între bucuria Nașterii Domnului și dramatismul primului sacrificiu făcut în numele credinței creștine. Viața și moartea Sfântului Ștefan rămân, peste veacuri, un reper spiritual profund, care continuă să inspire milioane de oameni.
Cine a fost Sfântul Ștefan, primul martir al creștinismului
Sfântul Ștefan era de origine iudaică și s-a remarcat încă din primele comunități creștine prin credința sa puternică și prin dorința de a-i ajuta pe cei nevoiași. El a fost ales de Sfinții Apostoli ca unul dintre cei șapte diaconi ai Bisericii din Ierusalim, având rolul de a împărți hrana și bunurile celor săraci. Datorită înțelepciunii și devotamentului său, a devenit arhidiacon, întâiul dintre diaconi.
Numele său, care în limba greacă înseamnă „coroană”, simbolizează biruința spirituală și statornicia în credință. Sfântul Ștefan predica învățăturile lui Iisus Hristos cu mult curaj, fapt care a atras mânia liderilor religioși ai vremii. Acuzat de blasfemie, a fost judecat de Sinedriu și condamnat la moarte prin lapidare.
Un sacrificiu care a schimbat istoria
În momentul martiriului, Sfântul Ștefan a oferit una dintre cele mai impresionante lecții morale din istoria creștinismului. În timp ce era ucis cu pietre, el s-a rugat pentru cei care îl omorau, rostind cuvintele: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.”. Gestul său de iertare supremă a rămas un simbol al iubirii creștine autentice.
Martiriul său a avut un impact major și asupra unui tânăr pe nume Saul, martor al execuției. Acesta avea să se convertească ulterior și să devină Apostolul Pavel, unul dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului.
Tradiții și obiceiuri păstrate în România de Sfântul Ștefan
Ziua de 27 decembrie este respectată cu evlavie în tradiția românească. În multe gospodării se aprinde o candelă nouă sau se aduce în casă o icoană a Sfântului Ștefan, despre care se spune că aduce pace, sănătate și împăcare între cei certați. În anumite zone din Muntenia se pregătesc „Pâinicile lui Ștefan”, mici pâini rotunde, unse cu miere, care simbolizează pietrele cu care a fost ucis martirul. Acestea sunt sfințite la biserică și oferite de pomană copiilor sau persoanelor nevoiașe, ca gest de milostenie.
0 Comentarii