Vezi de ce a ramas Irinuca la Irinel Columbeanu! Citeste motivarea instantei


Potrivit motivarii instantei de la Buftea, evaluarea psihologica facuta dupa vizita Irinei in SUA, la mama ei Monica, a contat decisiv in decizia de incredintare temporara a fetitei in custodia tatalui, Irinel Columbeanu.

Fetita va ramane in grija acestuia pana la pronuntarea unei sentinte in procesul de divort.

Motivarea instantei este edificatoare:

"Instanta apreciaza ca,in acest moment,reclamanta parata nu justifica un domiciliu stabil si previzibil pe o durata rezonabila de timp.

Instanta observa, de asemenea, ca minora este in varsta de doar 5 ani,ca si-a vizitat mama in SUA,de unde s-a intors fara a mai dori sa se intoarca.in acest sens instanta mentioneaza raportul de evaluare psihologica intocmit de doamna psiholog Gabriela Boistean  care,desi nu reprezinta o expertiza judiciara, constituie, totusi, o proba pentru aparenta realitatii sustinerilor paratului reclamant. Astfel, psihologul conchide ca minora se roaga ca Mos Craciun sa o ajute sa nu se mai intoarca la colegii de departe si ca,in general, devine retinuta atunci cand este vorba despre strainatate si gradinita de acolo.

Instanta remarca faptul ca in general adaptarea unui copil inca foarte mic, de numai 5 ani, intr-o tara noua, cu scoaterea minorei din mediul  cu care a fost obisnuita nu poate conduce decat la o situatie dificila pentru copil.

Instanta remarca faptul ca paratul reclamant,ulterior vizitei la psiholog, a refuzat reclamantei parate acordul de a scoate minora din tara.

Instanta reaminteste partilor ca nu mutarea in sine intr-o alta tara este o problema, ci doar schimbarea brusca a conditiilor de viata sub toate aspectele: de la o viata petrecuta alaturi de ambii parinti,in conditii materiale de exceptie,la o viata anonima intr-o tara straina, alaturi doar de un parinte.

Reclamanta parata a mai invocat,in sustinerea cererii sale,ca paratul reclamant a recunoscut ca nu le intretine nici pe ea si nici pe minora, conform declaratiei notariale depuse la dosarul cauzei.

Instanta observa ca, intr-adevar, la data de 1 septembrie 2010, paratul reclamant a formulat o declaratie pe proprie raspundere, bilingva, atat in limba romana cat si in limba engleza, prin care paratul reclamant declara ca nu are domiciliul in SUA si nu le intretine cu sume de bani nici pe reclamanta parata nici pe minora.

Or, o astfel de declaratie este, in mod evident, data pentru a fi utilizata in SUA de reclamanta parata, altminteri nu exista nici un motiv pentru care un act notarial incheiat in Romania sa fie redactat si in limba engleza.Coroborand data acestei declaratii cu data emiterii cardului de identificare emis pentru reclamanta parata – 20.10.2011 – instanta apreciaza ca declaratia a fost, mai degraba,data pentru ca reclamanta parata sa-si poata organiza sederea in SUA.

Instanta apreciaza, raportat la toate elementele mentionate anterior,ca reclamanta parata nu face dovada unor conditii de locuit adecvate,stabile si similare cu cele anterioare in care a crescut minora, dupa cum nu face dovada nici a existentei unei legaturi foarte puternice intre mama si copil.

Chiar daca aceasta din urma observatie este pe deplin aplicabila si in cazul paratului reclamant,instanta remarca, totusi faptul ca probatoriul sumar ingaduit in aceasta procedura permite a trage concluzia ca paratul reclamant beneficiaza de conditii preferabile care pot crea minorei un mediu optim pentru dezvoltare.

Nu in ultimul rand, instanta retine ca deja in privinta minorei exista un status quo in privinta caruia nu se poate identifica nici un motiv de schimbare: astfel, minora locuieste in timpul saptamanii cu bunica materna in apartamentul din Bucuresti,avand in vedere ca este inscrisa la gradinita in Bucuresti si la Izvorani in timpul week – endului. Aceasta sustinere a paratului reclamant nu a fost contrazisa de reclamanta parata,astfel ca apreciaza dovedita aceasta chestiune.

in opinia instantei, este de preferat ca,la acest moment, sa nu se dispuna masuri de natura a schimba foarte mult viata minorei de pana acum, ci, dimpotriva, de a se mentine,pe cat posibil, un mediu de viata deja familiar.

Fata de cele aratate mai sus, instanta va respinge cererea principala ca neintemeiata,avand in vedere ca reclamanta parata nu a produs dovezi din care sa rezulte aparenta unor conditii preferabile pe care le-ar putea oferi minorei.

Va admite cererea reconventionala in parte,dispunand incredintarea minorei spre crestere si educare tatalui parat vremelnic, pana la solutionarea definitiva a divortului.

Instanta apreciaza ca nu se impune stabilirea acestei masuri pana la solutionarea irevocabila: astfel, odata ce o instanta va dispune pe fond o masura de incredintare definitiva, aceasta va fi si executorie, cata vreme recursul nu suspenda executarea. S-ar putea ajunge, astfel, la situatia in care, pe de o parte, sa existe o hotarare de incredintare provizorie care sa-si produca efectele in concurs cu o hotarare definitiva asupra fondului, ambele executorii si, eventual contradictorii
".

Comentarii Facebook