Marti 7 Iulie

Secretul sarcinii ipsite de stres, dezvăluit de cercetători


Oamenii de știință din Scoția au reușit să descopere o enzimă care, susțin ei ar putea proteja bebelușul împotriva hormonilor de stres atunci când acesta se află în uterul mamei.

Alte cercetări au arătat că expunerea la aceşti hormoni poate duce la creşterea riscului ca bebeluşii să sufere la maturitate de tulburări afective precum depresia şi anxietatea.

Enzima descoperită de cercetătorii de la Universitatea Edinburgh ar putea duce la conceperea unor noi tratamente pentru femeile supuse unui nivel mare de stres în timpul sarcinii, cum ar fi violenţa casnica sau doliul. Cercetarea a fost prezentată în cadrul Festivalului de Neuroştiinţe ce are loc în cursul acestor zile la Londra.

Oamenii de ştiinţă ştiu de ceva timp că mediul la care este expus fătul în uter – unde are loc „programarea fetală” – poate avea efecte pe termen lung asupra sănătăţii sale, provocând afecţiuni la vârsta maturităţii, însă modul în care acest lucru are loc era necunoscut.

Profesorul Megan Holmes, neuro-endocrinolog la Universitatea Edinburgh, afirmă că enzima 11 beta-HSD2 joacă un rol cheie în „programarea fetală”.

Enzima poate fi găsită în placentă şi în creierul fetal, unde se crede că acţionează ca un „scut” împotriva hormonilor de stres. „Hormonul de stres cortizol ar putea fi un factor esenţial în programarea fetusului să fie supus unui risc mai mare de afecţiuni la maturitate. Cortizolul reduce creşterea şi modifică dezvoltarea ţesuturilor”, afirmă Holmes.

Profesorul Holmes afirmă că echipa de cercetători de la Universitatea Ediburgh a descoperit că enzima respectivă transformă hormonii de stres într-o formă inactivă înainte ca aceştia să poată afecta fetusul aflat în curs de dezvoltare.

Cercetătorii au folosit în cadrul acestui studiu şoareci modificaţi genetic pentru a nu avea această enzimă. „În şoarecii fără această enzimă, fetuşii erau expuşi la niveluri înalte ale acestui hormon de stres, consecinţa fiind că şoarecii prezentau o creştere fetală redusă şi sufereau ulterior în viaţă de tulburări afective”, explică Holmes.

Citește mai departe pe Descoperă.ro

Comentarii Facebook