Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Cele mai cunoscute tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște


Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Creştinii ortodocşi intră luni, 26 aprilie, 2021, în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui și una cu o însemnătate deosebită. Află din articolul următor ce trebuie să faci, dar și ce nu e bine să faci în Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor?

Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor, este ultima săptămână din postul Sfintelor Paște. Totodată, Săptămâna Mare este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate mărețe și sfinte, având în comun liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni.

Conform credințelor populare, se spune că în Săptămâna Mare nu se lucrează, iar cine îşi dă ultima suflare în aceste zile merge în iad, pentru că „Raiul este închis”. De asemenea, regulile Bisericii impun creştinilor postul negru, abstinență conjugală şi rugăciune, pentru a intra în atmosfera sărbătorii de Paște. Unii creştini aleg să țină post negru începând din Joia Mare, până la slujba de Înviere, când primesc Sfânta Împărtășanie.

Dacă îți dorești să respecți tradițiile strămoșești și să cinstești aceste obiceiuri, nu consuma urzici și oțet în Săptămâna Mare. Deși ele sunt de post, Se spune că, atunci când era răstignit pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe usturimi. Mai mult, se spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Cele mai cunoscute tradiții, obiceiuri și superstiții

În Săptămâna Mare, se face curăţenie generală în gospodării. Se mătură curțile, se curăță șurile, șanțurile, se repară gardurile, iar casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Paștile le prind necurăţate”.

În lunea din Săptămâna Mare, slujba îi este dedicată vieţii lui Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt cu 30 de arginţi. În această zi se scoate totul la aerisit din casă, se repară, se văruiesc casele iar mobilierul se spălă şi se repară. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. De asemenea, există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile.

Miercuri se pomenește femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. Până miercuri, inclusiv, se permit muncile în câmp. După această zi, bărbații trebuie să ajute nevestele la treburile gospodăreşti. În anumite zone, există tradiția ca în această zi, după asfințitul soarelui, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le înroși.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Trădarea lui Iuda, amintită în Joia Mare

Joi este ziua când a avut loc „Cina Cea de taină”, rugăciunea lui Iisus Hristos în Grădina Ghetsimani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus. În această zi, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

Ca obiceiuri și tradiții, în cele mai multe locuri, aceasta este ziua în care se roșesc ouăle şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pască şi cozonac. De asemenea, mai există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare Evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă pentru a-și visa alesul.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Vinerea Mare, cea mai neagră zi din istoria Creștinismului

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. În această zi, care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit pe Cruce. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Este o zi aliturgica, adică nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului, se trece pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântări și se cântă Prohodul Domnului.

Pentru această zi sunt cele mai multe obiceiuri: se ţine post negru, nu se face foc, nu se găteşte, nu se lucrează în gospodărie, nu se coase, nu se țese, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele. De asemenea, se spune că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos. Dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor. Sâmbăta Mare, ultima zi de post

Sâmbăta Mare este ziua la sfârșitul căreia are loc Învierea, marea minune a lumii. Este ultima zi de post şi se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba de Înviere, se împarte lumină și se sfinţesc bucatele pregătite de gospodine.

În această zi, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și apoi se apucă de plămădit. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie așezate doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se fac copturile trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.

Ca obiceiuri și tradiții românești, în Săptămâna Mare, este bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care s-au certat.


Comentarii Facebook