Admiterea separată la liceu, contestată de toată lumea, dar... o facem? Profesorii și partidele iau atitudine: Se cere amânarea sau modificarea legii!

Noul sistem de admitere la liceu care ar urma să fie aplicat din 2027 stârnește un val tot mai mare de critici, atât în interiorul sistemului de educație, cât și în rândul partidelor politice. Profesori și directori de colegii importante pun sub semnul întrebării utilitatea unui nou concurs, în timp ce reprezentanți ai PSD, USR și AUR reclamă presiunea suplimentară pusă pe elevi, riscul accentuării inechităților și problemele din metodologia pregătită de Ministerul Educației.

Una dintre soluțiile cerute din zona politică este amânarea aplicării prevederilor privind admiterea separată, astfel încât schimbarea să nu fie făcută în grabă și fără o testare prealabilă.

Miza este uriașă pentru elevii care vor termina clasa a VIII-a în 2027. Evaluarea Națională nu dispare și rămâne obligatorie. În schimb, liceele care aleg noua variantă vor putea organiza concurs separat pentru cel mult jumătate dintre locuri, iar elevii interesați vor susține încă două probe.

Astfel, un candidat la un liceu foarte căutat poate ajunge să treacă prin patru probe în numai câteva săptămâni: cele două de la Evaluarea Națională și cele două probe ale concursului organizat pentru admiterea separată.

Mai mult, rezultatul obținut la concursul unui liceu va fi valabil doar pentru unitatea respectivă, ceea ce complică și mai mult strategia elevilor care vor să intre la cele mai căutate colegii.

Profesori din liceele de top pun sub semnul întrebării noua admitere

Criticile nu vin doar de la politicieni. Cadre didactice din sistem avertizează că noua formulă poate transforma ultimul an de gimnaziu într-o cursă și mai dură pentru elevi și familiile lor.

Marina Ștefania Manea, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București și fost secretar de stat în Ministerul Educației, vede și un avantaj în faptul că un candidat primește o nouă șansă și poate fi evaluat la discipline apropiate profilului ales.

Problema apare însă atunci când este analizat efectul practic asupra familiilor.

Pregătirea pentru Evaluarea Națională va trebui făcută în paralel cu pregătirea pentru alte discipline cerute la concursul liceului. Pentru mulți copii, acest lucru poate însemna noi ore de pregătire suplimentară și, implicit, noi cheltuieli pentru părinți.

„Șansa va fi, din nou, de partea părinților care au bani de investit în învățare și interes real”, avertizează Marina Manea.

Profesoara consideră că admiterea separată poate împinge tot mai multe licee spre selectarea propriilor candidați și poate genera o competiție extrem de puternică între unitățile de învățământ. Printre efectele pe care le anticipează se află orientarea copiilor foarte devreme spre anumite materii, creșterea costurilor pentru familii și dezavantajarea elevilor vulnerabili.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale”: „La ce ne trebuie? Ne legăm la cap, să nu ne doară”

Semne de întrebare există inclusiv în liceele foarte căutate, adică tocmai în unitățile care ar putea fi interesate să își selecteze o parte dintre elevi prin concurs propriu.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, spune că un număr important dintre profesorii cu care a discutat nu sunt convinși că școala are nevoie de un asemenea concurs.

Argumentul este simplu: în colegiu se intră deja cu medii foarte mari, iar organizarea unei noi admiteri presupune un efort administrativ important, un calendar suplimentar și noi responsabilități pentru profesori.

„De ce? Că se intră cu medie peste nouă? La ce ne trebuie? Ne legăm la cap, să nu ne doară”, spune Andreia Bodea.

Dacă unitatea va decide totuși să introducă examenul separat, directoarea ia în calcul ca acesta să fie organizat pentru cel mult 25% dintre locuri. Ea a atras atenția și asupra calendarului foarte strâns, birocrației și neclarităților legate inclusiv de corectarea lucrărilor și nu crede că profesorii colegiului vor dori neapărat aplicarea sistemului încă din 2027.

PSD: „Nu înțeleg de ce avem nevoie de două examene într-o perioadă foarte scurtă”

Critici serioase vin și din PSD. Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, reclamă în primul rând momentul foarte târziu în care Ministerul Educației a lansat dezbaterea asupra metodologiei.

„Nu înțeleg de ce n-am avut această dezbatere acum o lună, acum două luni și o avem cu câteva săptămâni înainte să înceapă anul școlar”, a declarat Mihai Ghigiu pentru Tribuna Învățământului.

Deputatul PSD consideră că metodologia are numeroase probleme care ar trebui lămurite înainte de aplicare.

Una dintre ele privește contestațiile. Termenele propuse sunt atât de scurte încât Ghigiu pune sub semnul întrebării posibilitatea soluționării lor în condiții normale.

„În primul rând e nefezabil: contestație să fie în acea zi rezolvată”, spune acesta.

O altă problemă este lipsa supravegherii audio-video, în condițiile în care pentru Evaluarea Națională există deja un standard de securizare a examenului.

„Nu înțeleg de ce am creat un alt standard față de evaluarea națională”, afirmă reprezentantul PSD.

Dar cea mai importantă critică privește chiar existența celor două sisteme de admitere.

„Nu înțeleg de ce avem nevoie de două examene într-o perioadă foarte scurtă pentru acești tineri”, spune Ghigiu.

Deputatul ridică și problema relevanței Evaluării Naționale în noua arhitectură.

„Dacă mergem pe această filosofie, că poți să dai examen de admitere direct la liceul la care vor să meargă, atunci care mai este relevanța pentru ei a evaluării naționale?”, întreabă reprezentantul PSD.

PSD avertizează și asupra meditațiilor cu profesorii liceului dorit

O altă vulnerabilitate identificată de Mihai Ghigiu este legată de diferențele dintre familiile care își permit pregătire suplimentară și cele care nu au asemenea resurse.

În momentul în care un liceu își selectează o parte dintre elevi printr-un concurs separat, interesul pentru pregătirea cu profesorii din unitatea respectivă poate crește considerabil.

„Va exista acea tentație a meditațiilor cu profesori de la liceul la care vrei să-i dai”, avertizează Ghigiu.

În plus, elevii care vor să încerce admiterea la licee foarte căutate trebuie să își construiască strategia cu mult înainte de finalul clasei a VIII-a și să se pregătească pentru discipline suplimentare.

În opinia deputatului PSD, rezultatul este complicarea inutilă a unui moment care oricum reprezintă una dintre cele mai stresante perioade din parcursul școlar al unui copil.

„Adică complică foarte, foarte mult situația”, concluzionează Mihai Ghigiu.

USR: Problema este chiar în lege. „Mecanismul acesta este fundamental greșit”

USR merge și mai departe și susține că problema nu poate fi rezolvată doar prin modificarea metodologiei.

Senatorul Ștefan Pălărie consideră că originea situației se află în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, cea care a introdus posibilitatea organizării admiterii separate.

„Mecanismul acesta este fundamental greșit”, afirmă senatorul USR.

În opinia sa, metodologia discutată acum nu este decât efectul unei decizii luate în urmă cu trei ani.

„Noi vedem astăzi în textul de lege și apoi în consultarea publică în metodologie rezultatul unui proces profund defectuos”, afirmă Pălărie.

Senatorul amintește că prevederea a fost criticată încă din 2023 și susține că România ajunge să construiască un sistem paralel de admitere. Potrivit acestuia, legea instituie „un sistem de admitere paralel care nu mai există în nicio altă țară, din analizele făcute de noi”.

USR cere modificarea sau amânarea prevederii

Ștefan Pălărie consideră că, în loc să creeze un al doilea examen, statul ar trebui să îmbunătățească Evaluarea Națională.

Una dintre variantele avansate este diversificarea subiectelor de la examenul național, astfel încât rezultatele elevului să ofere informații mai relevante pentru profilul pe care acesta dorește să îl urmeze.

Senatorul atrage atenția în special asupra faptului că o schimbare atât de mare ar urma să fie aplicată fără o etapă reală de pilotare.

„Mi se pare că este un parcurs extrem de periculos să nu existe niciun pic de pilotare pentru un astfel de demers”, spune Ștefan Pălărie.

În opinia sa, introducerea directă a sistemului la nivel național poate produce efecte care vor deveni vizibile abia după ce mai multe generații vor trece prin noua admitere.

„A schimba macazul pentru întregul sistem, dar fără să înțelegem consecințele, e absolut catastrofal”, afirmă senatorul.

El avertizează că problemele pot deveni evidente abia „după ce vreo două generații de elevi au fost răvășite”.

USR vede mai multe variante legislative: abrogarea prevederii, modificarea acesteia sau prorogarea intrării sale în vigoare, astfel încât admiterea separată să fie amânată, de exemplu, cu încă doi ani.

O altă posibilitate rămâne la nivelul liceelor: consiliile de administrație pot pur și simplu să decidă să nu organizeze concurs separat, caz în care locurile rămân disponibile prin sistemul obișnuit de repartizare.

AUR: „De ce să stricăm ceva ce funcționa?”

AUR atacă la rândul său proiectul și folosește una dintre cele mai dure formulări, avertizând că admiterea riscă să devină un „examen al pilelor și relațiilor”.

Formațiunea amintește că posibilitatea organizării concursurilor proprii nu a apărut odată cu actuala metodologie, ci a fost introdusă prin Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023.

„Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri. În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?”, transmite AUR.

Partidul susține că, odată introdusă o asemenea excepție, statul ar fi trebuit să stabilească reguli foarte stricte și uniforme, tocmai pentru a elimina suspiciunile privind favorizarea unor candidați.

AUR reclamă riscul conflictelor de interese și lipsa supravegherii video

Una dintre problemele ridicate de AUR este concentrarea unui număr foarte mare de atribuții la nivelul liceului care organizează examenul.

Unitatea de învățământ este implicată în organizarea concursului, stabilirea formulei mediei, supraveghere, corectare, calcularea rezultatelor și gestionarea contestațiilor.

AUR atrage atenția și asupra comisiilor de admitere, în condițiile în care acestea sunt conduse de directorul sau directorul adjunct al liceului.

O altă critică importantă privește lipsa obligativității supravegherii audio-video și faptul că proiectul nu ar impune ca profesorii supraveghetori să provină dintr-o altă unitate de învățământ.

Formațiunea cere reguli clare privind conflictele de interese, anonimizarea lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor și un control extern real.

Examenul liceului ar putea ajunge să conteze enorm în media de admitere

Un alt punct sensibil este formula mediei finale. Proiectul lasă fiecărui liceu posibilitatea de a stabili ponderea rezultatelor obținute la probele proprii în media de admitere și nu fixează, în forma prezentată, o limită minimă sau maximă.

AUR avertizează că acest lucru ar putea reduce drastic importanța Evaluării Naționale.

„Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri. În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?”, arată AUR.

Formațiunea cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte ca acesta să fie adoptat.

Elevii pot ajunge de la două la patru probe în câteva săptămâni

Dincolo de disputa politică, calendarul arată concret ce îi așteaptă pe elevii care aleg această cale.

Evaluarea Națională este programată între 22 și 25 iunie 2027, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 7 iulie. Pe 8 iulie se face deja înscrierea pentru concursul liceului, iar pe 9 și 12 iulie sunt programate cele două probe suplimentare. Rezultatele finale ale concursului ar urma să fie cunoscute pe 15 iulie.

Probele diferă în funcție de profil. Pentru Matematică-informatică pot fi alese discipline precum matematica, informatica și TIC sau fizica. La Științe ale naturii apar biologia, chimia și fizica, iar pentru Filologie pot fi selectate limba română, o limbă modernă sau elemente de latină și cultură romanică.

Mai mult, proiectul precizează că aceste probe vor avea o „dificultate peste medie”.

Admiterea separată nu este obligatorie, dar elevii care nu o dau vor avea acces la mai puține locuri

Teoretic, niciun elev nu este obligat să participe la concursul separat. El poate susține Evaluarea Națională și apoi poate intra în repartizarea computerizată.

În practică însă, dacă un liceu foarte căutat decide să scoată 50% dintre locuri la concurs, candidatul care nu participă la examenul separat va putea concura prin repartizarea computerizată numai pentru jumătatea rămasă.

Prin urmare, chiar dacă examenul este prezentat drept opțional, pentru un elev care își dorește foarte mult un anumit colegiu, renunțarea la concurs poate însemna reducerea semnificativă a șanselor de admitere.

Profesori și trei partide ajung la aceeași problemă: de ce este nevoie de încă un examen?

Rareori PSD, USR și AUR ajung să critice aceeași măsură din motive atât de apropiate. De această dată, peste vocile politicienilor se suprapun și cele ale profesorilor și directorilor din sistem.

Argumentele diferă, însă problemele semnalate se repetă: patru probe pentru unii dintre elevi, un calendar extrem de comprimat, mai multă presiune, meditații suplimentare, costuri mai mari pentru familii, riscul accentuării diferențelor dintre copii și reguli de admitere care pot varia de la un liceu la altul.

Iar două dintre întrebările lansate în această dezbatere rezumă poate cel mai bine controversa.

„La ce ne trebuie? Ne legăm la cap, să nu ne doară”, spune directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”.

„De ce să stricăm ceva ce funcționa?”, întreabă AUR.

În același timp, Mihai Ghigiu, PSD, întreabă de ce elevii trebuie să susțină două examene într-o perioadă atât de scurtă, iar Ștefan Pălărie, USR, pune în discuție însăși legea care a creat acest mecanism și vorbește inclusiv despre posibilitatea amânării aplicării sale.

Cert este că prima generație care ar urma să intre în noul sistem este cea care termină clasa a VIII-a în 2027, iar până atunci Ministerul Educației trebuie să decidă dacă păstrează mecanismul în forma propusă sau modifică regulile contestate acum atât din școli, cât și din Parlament.