Trei sferturi dintre companii tremură în fața incertitudinii economice, dar doar 1 din 10 e cu adevărat pregătită pentru o criză

76% dintre companii văd incertitudinea economică drept riscul numărul unu. Firmele europene, slab pregătite pentru criză

Trei sferturi dintre companiile europene consideră că incertitudinea economică a devenit cel mai serios risc la adresa afacerilor. Asta arată un sondaj publicat marți de Crisis Communications Network Europe (CCNE), care reunește peste 70 de experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări, potrivit agerpres.

Concret, 76% dintre respondenți plasează incertitudinea economică în fruntea listei de amenințări. Pe locul doi apare instabilitatea geopolitică, semnalată de 59% dintre experți, urmată de atacurile cibernetice (47%) și dezinformare (41%).

Datele vin din sondajul anual „Pulse Check 2026", realizat în martie-aprilie 2026 pe baza evaluărilor unor specialiști din 19 țări europene, printre care și România.

Firmele, nepregătite pentru criză

Poate mai îngrijorătoare decât lista de riscuri este starea de pregătire a companiilor. Potrivit acelorași experți, aproximativ 40% dintre firmele pe care le consiliază sunt slab pregătite pentru situații de criză. Un sfert au o pregătire moderată, iar doar 10% sunt considerate foarte bine pregătite.

Jumătate dintre specialiștii consultați spun că organizațiile nu au făcut îmbunătățiri semnificative în ultimul an pentru a-și întări capacitatea de reacție.

Autorii sondajului atrag atenția că inflația cumulată de peste 58% din 2020 încoace a apăsat pe puterea de cumpărare, costurile de producție și deciziile de investiții. La asta se adaugă conflictele internaționale prelungite, care perturbă lanțurile de aprovizionare, și un context politic și fiscal local impredictibil, care împinge multe companii spre o poziție de așteptare.

„Amânarea deciziilor strategice poate genera, la rândul ei, vulnerabilități operaționale. Presiunea economică nu mai este doar un element de context, ci devine un factor direct de criză pentru companii", notează autorii.

Restructurările, reducerea investițiilor, ajustarea prețurilor sau reorganizarea activității pot produce efecte în lanț cu impact asupra angajaților, furnizorilor, partenerilor și comunităților locale.

Simulările și exercițiile practice, ignorate

Sondajul arată că instrumentele de pregătire sunt folosite inegal. Trainingurile clasice, analizele de scenarii și planurile standard sunt destul de răspândite, dar simulările reale, testele de stres și exercițiile aplicate – cele care testează efectiv capacitatea de reacție – rămân sub-utilizate.

„O criză poate evolua rapid dintr-o problemă operațională într-o situație cu impact asupra mai multor categorii de public", avertizează experții, care subliniază că pregătirea pentru criză nu mai poate fi tratată ca un proces pur intern, ci trebuie să implice management, operațiuni, comunicare și toate părțile relevante.