Surpriză de la BNR: Dobânda cheie rămâne la 6,5%! Inflația va coborî puternic din T3, iar România poate să-și stabilizeze economia
BNR menține dobânda cheie la 6,5%, așteptând scăderea abruptă a inflației din T3 2026
Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, nivel la care se află din vara lui 2024, decizie anticipată de analiști, pe fondul inflației încă ridicate și a încetinirii economice.
Inflația anuală a fost de 9,6% în ianuarie 2026, peste așteptările analiștilor, apropiindu-se de nivelul de 10% începând cu august 2025, după majorările de TVA și accize. Creșterea prețurilor a început în iulie 2025, pe fondul scumpirii energiei electrice. Inflația de bază, urmărită îndeaproape de BNR, a rămas la 8,5% în ianuarie, potrivit profit.ro.
BNR a menținut nemodificate și ratele facilității de depozit (5,5%) și Lombard (7,5%), acestea fiind de fapt dobânzile relevante pentru piață, într-un context de lichiditate ridicată.
Banca centrală explică creșterea inflației de bază în T4 2025, de la 8,1% la 8,5%, prin influențe persistente ale costurilor salariale, așteptărilor inflaționiste, scumpirea energiei electrice, majorarea prețurilor la anumite mărfuri agroalimentare și fluctuații ale cursului leu/euro.
Potrivit noii prognoze, inflația va scădea lent în T1 2026, va crește ușor în T2 din cauza efectelor de bază și a eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimente, pentru ca din T3 să scadă abrupt, ca urmare a dispariției șocurilor de ofertă din anul precedent. BNR estimează că inflația va reveni treptat în ținta de 1,5–3,5% la mijlocul primului semestru din 2027, pe fondul presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată.
Banca precizează însă că există incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, conform Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană.
Economia în scădere și impactul absorbției fondurilor europene
BNR notează încetinirea economiei românești în 2025, cu recesiune tehnică în T4 (-2%) și o creștere anuală de doar 0,6%, față de 0,9% în 2024. Evoluțiile sectoriale au fost mixte: vânzările cu amănuntul au scăzut, industria s-a contractat ușor, construcțiile au încetinit, iar exporturile au crescut mai rapid decât importurile.
Banca centrală subliniază importanța absorbției eficiente a fondurilor europene, în special din PNRR, pentru a contrabalansa efectele consolidării bugetare și a conflictelor geopolitice, și pentru a susține reformele structurale, inclusiv tranziția energetică.
1 Comentariu