Românii, între scumpiri și salarii înghetate: 41% au rămas cu mai puțini bani, dar aproape nimeni nu crede că lucrurile se vor îmbunătăți prea curând

Românii, între teamă și speranță: veniturile scad, prețurile cresc, dar încrederea în viitor există

Un nou sondaj național arată că aproape jumătate dintre români spun că veniturile lor n-au crescut în ultimul an, iar patru din zece se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească în lunile ce urmează. Diferențele dintre electoratele partidelor sunt, însă, mai mari decât pare la prima vedere, potrivit agerpres.

Cercetarea INSCOP Research, realizată la solicitarea Newmoney.ro, arată că doar 10,9% dintre români susțin că veniturile lor au crescut în ultimul an. Restul fie au rămas pe loc (45,4%), fie au pierdut teren (41,1%).

Diferențele pe linii politice sunt semnificative: votanții USR raportează creșteri de venituri într-o proporție mai mare decât media, cei ai PNL spun că au rămas la același nivel, iar simpatizanții PSD sunt cei mai afectați — declară în număr mai mare că veniturile li s-au redus. Aceeași tendință apare și la persoanele peste 60 de ani și la locuitorii din București.

Cei mai optimiști în privința veniturilor din sectorul privat sunt, cel puțin declarativ, tinerii între 18 și 44 de ani și angajații din mediul privat.

Prețurile, marea certitudine: 84,5% se așteaptă la scumpiri

Dacă la venituri există ceva speranță, la prețuri consensul e aproape total: 84,5% dintre respondenți cred că prețurile vor continua să crească în următoarele șase luni. Doar 8,5% cred că vor stagna și 3,8% că vor scădea.

Votanții AUR și angajații din sectorul public sunt cei mai convinși că scumpirile vor continua. Simpatizanții PNL și persoanele cu studii superioare sunt, în schimb, ușor mai rezervați — mai mulți dintre ei cred că prețurile ar putea rămâne stabile.

Ce plănuiesc românii să cumpere în următoarele șase luni

Sondajul a măsurat și intențiile de consum. Tabloul e unul de prudență generalizată:

• 23,6% vor să cumpere electrocasnice sau mobilă
• 20,6% intenționează să pună bani la depozit bancar
• 17% vor să cumpere euro
• 9,5% plănuiesc achiziția unei mașini
• 8,7% vor să cumpere o locuință
• 5,2% intenționează să cumpere titluri de stat

Tinerii sub 30 de ani și bărbații sunt mai activi în aproape toate categoriile. Votanții PSD și AUR, persoanele vârstnice și cei cu educație primară figurează mai des în categoria celor care nu plănuiesc nicio achiziție majoră. Întrebați dacă au control asupra propriei situații economice, doar 36% dintre români răspund afirmativ (10,6% în foarte mare măsură, 25,5% în destul de mare măsură). În schimb, aproape 59% spun că au puțin sau deloc control.

Sentimentul de control e mai răspândit la votanții PNL și USR, bărbați, tineri și persoane cu educație superioară. Simpatizanții PSD și AUR, femeile și persoanele de peste 45 de ani se simt cel mai puțin stăpâni pe situația lor economică.

Agricultura și tehnologia, marile speranțe. Liderii politici, marea lipsă

La întrebarea în ce domenii are România cele mai mari șanse, 37,3% au indicat agricultura și producția alimentară, 23,4% tehnologia și digitalizarea, iar 15,8% educația. Infrastructura rutieră a fost menționată de 13,4% dintre respondenți.

Cât privește ce are România nevoie cel mai mult, răspunsul e limpede: 46,7% spun că lideri politici mai competenți. Urmează o educație mai bună (36,1%) și dezvoltarea economică și investițiile (19,2%).

Despre viitor: un român din trei crede că va fi mai bine peste zece ani

33,6% cred că viața în România va fi mai bună peste un deceniu. Sunt mai optimiști votanții PNL și USR, tinerii și cei cu studii superioare. Pesimismul e mai accentuat la votanții AUR, la persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și la locuitorii din mediul rural, unde 38,1% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

Încrederea în generația tânără e și ea împărțită: 37,3% au multă sau destul de multă încredere că tinerii vor schimba România în bine, iar 59,1% au puțină sau nicio încredere.