Guvernul ar putea schimba regulile pentru pensionarea anticipată. Noile măsuri, analizate în perioada următoare

Regulile privind pensionarea anticipată ar putea fi revizuite odată cu pachetul al treilea de măsuri economice, care urmează să fie finalizat în aproximativ o săptămână. Deși nu există o confirmare oficială, surse Adevărul susțin că Guvernul ar putea înăspri condițiile pentru cei care aleg să se retragă mai devreme din activitate.

Condițiile actuale și posibilele modificări.Guvernul vrea să țină românii mai mult în câmpul muncii

În prezent, legea le permite românilor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la opt ani să se retragă cu cel mult cinci ani înainte de vârsta standard, pensia fiind diminuată proporțional cu numărul lunilor de anticipare.

Executivul intenționează însă să înăsprească aceste reguli, astfel încât pensionarea anticipată să devină o opțiune mai restrictivă. Surse guvernamentale au precizat că printre măsurile analizate se numără și o revizuire a pragurilor de vechime necesare pentru pensionare fără penalizare.

În această perioadă, tot mai multe persoane depun dosare de pensionare, pe fondul discuțiilor privind posibile modificări legislative. În prezent, legea permite retragerea cu până la cinci ani înainte de vârsta standard, pentru cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu cinci ani, pensia fiind diminuată proporțional cu perioada de anticipare.

De exemplu, o femeie născută în 1967 — parte din generația „Decrețeilor” — se poate pensiona anticipat în octombrie 2030, fără penalizare, dacă are o vechime de 40 de ani, dintre care 35 contributivi.

Surse: guvernul ar analiza o înăsprire a regulilor

Executivul ia în calcul limitarea accesului la pensionarea anticipată pentru a menține un număr mai mare de persoane active pe piața muncii, potrivit informațiilor obținute de Adevărul. Niciun oficial nu a confirmat însă această intenție.

Reprezentanți ai PSD au transmis că „așa ceva nu se poate”, susținând că măsura ar fi riscantă pentru stabilitatea politică a Guvernului Bolojan.

Premierul a declarat recent că își dorește ca românii să rămână mai mult timp în câmpul muncii:

„Suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din români lucrează. Ceilalți au ieșit la pensie, prin diferite excepții, sau nu lucrează, unii sunt plecați din țară, dar nu sunt implicați direct în economie. Trebuie să luăm un pachet de măsuri ca să avem mai mulți oameni în economie”, a spus Ilie Bolojan.

„Trebuie să reducem excepțiile legate de vârsta de pensionare anticipată și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii, cât mai aproape de vârsta standard. (...) E o măsură de echitate socială și de stabilitate economică”, a adăugat premierul.

Argumentele economice ale unor măsuri mai stricte pentru pensionare anticipată

Economistul Alexandru Chirilă a explicat pentru Mediafax că sistemul public de pensii este afectat de creșterea speranței de viață și de scăderea numărului de contribuabili:

„Sistemul actual de pensii a fost gândit ca un sistem de contribuție în care populația activă să susțină pensiile celor retrași pentru o speranță de viață de 10-15 ani. (...) Avem o prelungire a vieții, motiv pentru care sistemul de pensii trebuie să susțină o perioadă mai îndelungată. România scade și îmbătrânește.”

Potrivit lui Chirilă, ponderea persoanelor de peste 65 de ani ar putea depăși 30% din populație, iar raportul angajați/pensionari va coborî sub 2:1 în unele regiuni.

„Cetățeanul ideal în Finlanda este cel care moare în prima zi de pensie. (...) Finladezii spun cu un cinism real că idealul este cel care contribuie până în ultima zi de muncă și moare în prima zi de pensie”, a adăugat economistul.

Ce prevede actuala lege de pensionare

Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare în toamna anului trecut, permite pensionarea anticipată fără penalizare pentru cei cu o vechime de minimum 40 de ani, față de 43 în vechea legislație. Cei care au între 35 și 40 de ani vechime pot opta pentru pensionare anticipată parțială, cu o penalizare de până la 24%.

Stagiul complet include anii de cotizare contributivi plus până la cinci ani de perioade asimilate. De asemenea, femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase luni pentru fiecare copil, dar nu mai mult de trei ani și jumătate.

Pachetul 3: interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat

Un alt punct important al Pachetului 3 îl reprezintă interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Măsura fusese discutată anterior în cadrul Pachetului 2, dar a fost retrasă temporar din lipsa unui acord în coaliția de guvernare.

În forma analizată acum, angajații din instituțiile publice nu vor mai putea primi simultan pensie și salariu. Cei aflați în această situație ar urma să opteze fie pentru pensie, fie pentru continuarea activității.

Sindicatele din domeniul medical au criticat această intenție, susținând că o astfel de regulă ar putea determina plecarea medicilor cu experiență din sistemul public.

Pensiile speciale, din nou în vizor: Rămâne de văzut dacă se va aplica vreo data ceva

Guvernul intenționează să aplice reguli mai stricte și pentru beneficiarii pensiilor speciale. După ce vârsta de pensionare a magistraților a fost majorată la 65 de ani, autoritățile analizează măsuri similare pentru alte categorii – foști parlamentari, funcționari, diplomați, piloți civili și angajați ai Curții de Conturi. Râmâne de văzut dacă vor și reuși să aplice ceva, căci până acum dintre toate măsurile decise, se aplică doar cele pentru oameni „obișnuiți”. Privilegiații, nu au fost încă afectați de nimic.