Cum se împart cei 2,5 miliarde de euro primiți de România prin SAFE. Guvernul explică cine poate lua bani și ce trebuie făcut pentru următoarele tranșe

România a primit un avans de 2,5 miliarde de euro prin programul SAFE, însă banii nu vor fi împărțiți automat către cele 35 de proiecte incluse în planul național de investiții. Guvernul a venit cu precizări importante despre mecanismul prin care vor fi folosite fondurile și despre condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la următoarele tranșe.

România a primit 2,5 miliarde de euro, adică 15% din suma totală

Avansul a fost transmis României pe 26 august și reprezintă aproximativ 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro obținută prin programul european SAFE - „Acțiunea pentru securitatea Europei”. Planul României cuprinde 35 de proiecte, iar cea mai mare parte a banilor este destinată unor investiții din domeniul apărării și securității.

Aproximativ 75% din valoarea planului este prevăzută pentru achiziția de echipamente militare, proiecte pentru ordine publică și apărare civilă. Restul de aproximativ 25% din fonduri este destinat infrastructurii de transport rutier de interes național.

Nu toate proiectele vor primi automat bani din avans

Una dintre principalele precizări făcute de Guvern este că suma de 2,5 miliarde de euro nu va fi pur și simplu împărțită între cele 35 de proiecte. „Finanţarea efectivă a proiectelor nu se realizează prin distribuirea automată a prefinanţării de 2,5 miliarde de euro către companii”, a transmis Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, potrivit News.ro.

Banii sunt utilizați în cadrul mecanismului de finanțare pe măsură ce proiectele avansează și sunt derulate procedurile necesare.

Viteza achizițiilor devine esențială

Unul dintre cele mai importante criterii pentru accesarea banilor este stadiul de implementare al proiectelor. Instituțiile responsabile trebuie să deruleze procedurile de achiziție și să încheie contractele necesare. Practic, cu cât proiectele avansează conform planului, cu atât România poate justifica utilizarea fondurilor și poate pregăti accesarea următoarelor tranșe.

Guvernul precizează că beneficiarii contractuali și plățile aferente vor rezulta din implementarea efectivă a fiecărui proiect. Prin urmare, nu există în acest moment o simplă împărțire de tipul „compania X primește suma Y din avans”.

Ce se întâmplă cu infrastructura rutieră

O parte importantă a planului SAFE nu se referă direct la echipamente militare, ci la infrastructură. Aproximativ un sfert din valoarea planului este destinată infrastructurii de transport rutier de interes național. Printre exemplele menționate se află proiecte care urmăresc conectarea Moldovei la marile coridoare europene.

În această categorie intră, de exemplu, Pașcani-Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni.

Astfel, programul SAFE are un obiectiv mai larg decât simpla cumpărare de tehnică militară. Investițiile urmăresc și dezvoltarea unor infrastructuri considerate importante pentru mobilitate, securitate și reziliență.

Cine gestionează banii și cine face proiectele

Fondurile SAFE acordate României vor fi gestionate de Ministerul Finanțelor, în timp ce coordonarea generală a Planului de investiții revine Cancelariei Prim-Ministrului. Implementarea concretă a proiectelor este responsabilitatea instituțiilor care au atribuții în domeniile respective.

Printre acestea se numără Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Aceste instituții sunt cele care trebuie să deruleze procedurile de achiziție și să implementeze proiectele incluse în plan.

România nu primește toți cei 16,7 miliarde de euro dintr-o dată

Un alt aspect important este că suma totală de 16,7 miliarde de euro nu este acordată integral și necondiționat de la început. Ministerul Finanțelor a explicat că fondurile SAFE sunt puse la dispoziția României în tranșe, iar accesarea lor depinde de îndeplinirea unor jaloane asociate proiectelor și achizițiilor asumate.

Practic, România trebuie să demonstreze că proiectele avansează și că angajamentele asumate sunt respectate. Cheltuielile efectuate pentru implementarea Planului până la 31 decembrie 2030, cu respectarea legislației în vigoare, vor sta la baza justificării sumelor împrumutului.

„Fiecare tranșă următoare depinde de îndeplinirea jaloanelor”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că banii vin la pachet cu o responsabilitate importantă pentru autorități. Potrivit acestuia, programul SAFE permite României să își consolideze capacitatea de apărare, să dezvolte industria și tehnologia din sectoarele de securitate și să accelereze investițiile în infrastructura esențială.

Însă autoritățile trebuie să transforme fondurile în proiecte concrete, contracte implementate și investiții care să producă efecte în economia României.

Comisia Europeană avertizează: următoarele plăți depind de rezultate

Și Comisia Europeană a transmis că avansul de 2,5 miliarde de euro are rolul de a ajuta România să accelereze investițiile prioritare în apărare, să își consolideze reziliența și să își modernizeze capacitățile militare. Însă cei 16,7 miliarde de euro nu sunt bani pe care România îi poate cheltui fără condiții.

Reprezentanții Comisiei Europene au precizat că vor urma și alte plăți pe măsură ce România îndeplinește jaloanele convenite și avansează cu implementarea planului.