Bugetul de 1 miliard de euro al municipiului Cluj-Napoca a fost doar marketing politic? După 9 luni, suntem la doar 30%!
Situația bugetului Cluj-Napoca după primele trei trimestre din 2025: Venituri sub jumătate din estimări
La începutul anului 2025 Primăria Cluj-Napoca anunța un buget record de 1 miliard de euro.
Era vorba de venituri estimate pentru 2025 de circa 4.2 miliarde lei (840 milioane euro) la care se adăuga excedentul necheltuit din anii anteriori de circa 700 milioane lei (140 milioane euro). În total, cheltuieli de aproape 1 miliard de euro pentru necesitățile municipiului Cluj-Napoca.
Din păcate după primele 9 luni s-a ajuns doar la 30% din această sumă (300 milioane euro).
Care e situația bugetului Clujului după 3 trimestre din 2025
Din datele oficiale ale Primăriei Cluj-Napoca, la finalul a 9 luni veniturile sunt sub 50% din estimatul pentru întregul an (2 miliarde lei față de 4.2 miliarde estimat pe tot anul), iar cheltuielile sunt doar la 30% din ce se planificase.
O veste bună - Primăria Cluj a cheltuit mult mai puțin decât estimase pentru funcționare
Pe partea de cheltuieli de funcționare Primăria a reușit să se încadreze în primele 3 trimestre în cheltuieli de 1 miliard de lei față de o estimare de circa 1.4 miliarde ( din cei 1.9 miliarde pe tot anul)
Veniturile din impozite și taxe sunt ușor peste nivelul estimărilor, deci clujenii și-au achitat taxele, iar Primăria Cluj și-a făcut datoria de a le încasa.
O veste proastă - Proiectele de dezvoltare a transportului sunt mult în urma așteptărilor
Vestea proastă este pe partea de dezvoltare, mai ales lucrările de dezvoltare a infrastructurii de transport, unde realizările sunt mult sub ce se bugetase.
Veniturile din dezvoltare au fost realizate doar în proporție de 22% (doar 528 milioane lei în 9 luni, dintr-un total anual de 2.3 miliarde lei), iar cheltuielile sunt realizate doar 15% (485 milioane lei în 9 luni din estimatul anual de 3 miliarde lei).
Fiind vorba în mare parte de subvenții de la bugetul de stat care se acordă doar pe măsura efectuării lucrărilor, probabil că întârzierile în proiectele majore de transport au dus la nealocarea banilor de la bugetul de stat. În paralel, statul român, aflat în deficit excesiv, a început să taie din cheltuielile de investiții, concentrând resursele pe proiecte aflate în faze avansate de finalizare.
Cât de mult a contribuit fiecare factor (întârzierea lucrărilor și deficitul național) la faptul că nu am primit decât foarte puțin din subvențiile pentru dezvoltare ne vor spune cu siguranță reprezentanții administrației locale în ședința de Consiliu Local de miercuri, 29 octombrie 2025, în care va discuta aprobarea execuției bugetare pe primele 3 trimestre ale anului 2025.
21 Comentarii