ANAF a dat lovitura: 540 de milioane de lei luate de la români care nu au putut explica de unde le vin banii. Peste 1.100 de controale în ultimul an

ANAF: Românii cu bani „fără acte" au primit factura – jumătate de miliard de lei în creanțe fiscale

Fiscul a finalizat cea mai amplă campanie de verificare a persoanelor fizice din ultimii ani. Rezultatul: 540 de milioane de lei în creanțe fiscale stabilite după ce sute de români nu au putut dovedi de unde le vin banii.

Între iulie 2025 și mai 2026, structurile ANAF cu atribuții de verificare a situației fiscale personale au derulat 1.102 acțiuni de control. S-au stabilit creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de peste 123,5 milioane de lei. Inspectorii au urmărit un tipar repetat: persoane fizice care au depus sume mari în conturi bancare, au cumpărat bunuri mobile sau imobile cu cash, au creditat firme sau au majorat capitalul social al unor societăți – fără să poată justifica de unde provin banii.

Ce explicații au dat românii și de ce nu au convins

Cei verificați au invocat, în general, trei tipuri de surse: numerar păstrat acasă, venituri obținute în străinătate sau bani primiți de la alte persoane.

ANAF spune că niciunul dintre aceste argumente nu a rezistat probelor. Nu au existat documente care să ateste valoarea sumelor, momentul obținerii lor sau că banii au existat efectiv în perioada verificată. Mai mult, în unele cazuri, persoanele indicate ca surse ale fondurilor nu aveau capacitatea financiară reală de a le oferi.

Pe lângă veniturile nejustificate, inspectorii au descoperit și sume cu sursă identificată, dar nedeclarate: chirii, activități independente, câștiguri din tranzacții cu titluri de valoare, venituri din străinătate.

Cele mai mari sume, la București și Prahova

Cele mai mari creanțe fiscale totale din perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost stabilite la București – 44,1 milioane de lei – și în Prahova – 23 de milioane de lei.

Doar în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere, totalizând 54,637 milioane de lei. Cele mai mari dintre ele au vizat contribuabili din circumscripțiile DGRFP Iași (10,979 milioane de lei), DGRFP Brașov – AJFP Alba (5,847 milioane de lei) și DGRFP Craiova – AJFP Gorj (3,950 milioane de lei).

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că aceste rezultate confirmă că mecanismele digitale de analiză de risc „produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare", adăugând că un sistem fiscal credibil presupune „reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane".

ANAF recomandă contribuabililor să răspundă notificărilor de conformare primite, pentru a evita intrarea în procedura de control fiscal.