Adrian Negrescu, despre ratarea PNRR: „O pată neagră pe imaginea României”. De ce fug investitorii și cât ne costă legea salarizării amânată din 2022

România pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ratarea legii salarizării: „Reformarea aparatului public rămâne doar la nivel de discurs”

Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării costă România 770 de milioane de euro și va duce la înghețarea unor proiecte de infrastructură, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu, într-un interviu acordat AGERPRES. Negrescu spune că legea salarizării era piesa centrală a reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și că amânarea ei a fost o decizie politică, nu una tehnică.

„Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 și care a tot fost amânată pe considerente pur electorale”, a declarat el.

Consultantul economic susține că actul normativ ar fi funcționat inclusiv în avantajul angajaților de la stat, pentru că le-ar fi securizat salariile pe un orizont de cinci ani, și că ar fi stabilit un plafon maxim al cheltuielilor publice alocate aparatului administrativ. Faptul că ținta a fost ratată arată, în opinia sa, că reforma administrației „rămâne doar la statutul de discurs public”.

„Am pus carul înaintea boilor”

Întrebat cum s-a ajuns aici, Negrescu pune situația pe seama lipsei de coerență a statului în pregătirea proiectelor de importanță națională.

„Legea salarizării trebuia să fie în orice program de guvernare. În ultimii 10 ani, în România nu a fost și iată unde am ajuns”, a spus el.

Pierderea celor 770 de milioane de euro înseamnă, potrivit acestuia, blocarea unor investiții de care țara are nevoie și un efort suplimentar de împrumut public pentru acoperirea golului rămas. „În loc să discutăm de restructurarea aparatului public și apoi, după aceea, să vedem de câți bani avem nevoie, noi am pus mai întâi salariile în prim-plan, într-un demers pur electoral”, a adăugat el.

Negrescu descrie PNRR ca pe „un plan național de reforme ratate”, arătând că România a atras până acum aproximativ 13 miliarde din cele peste 30 de miliarde puse inițial la dispoziție.

Ratate au fost, spune el, investiții în infrastructură, spitale și infrastructură educațională, proiecte care „s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic și administrativ”. Chiar și progresele pe zona de deficit bugetar sunt, în opinia sa, „niște flori care nu aduc primăvara”. Consultantul economic avertizează că efectele se văd dincolo de bani. Ratarea PNRR rămâne, spune el, „o pată neagră pe imaginea României” și un argument în plus împotriva țării pentru investitorii care iau în calcul o intrare pe piața locală, într-un context în care incoerența legislativă a devenit regulă.