8,1 miliarde de euro au intrat în România în 2025, dar experții trag un semnal clar: Banii nu mai sunt de ajuns ca să câștigăm investițiile mari

România riscă să piardă investițiile nu pentru că nu e atractivă, ci pentru că nu poate livra la timp

Investitorii nu mai vin în România doar pentru costuri mici. Vor siguranță, oameni pregătiți și garanția că proiectele se termină la timp, arată o analiză EY publicată recent. Potrivit EY Attractiveness Survey Romania 2026, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro în 2025. Cifra sună bine, dar specialiștii EY spun clar: banii care vin nu mai sunt suficienți dacă nu există cine să pună umărul la proiecte, potrivit agerpres.

„România nu riscă să piardă următorul val de investiții pentru că nu ar fi pe hartă. Riscă să îl piardă pentru că, odată intrată pe hartă, trebuie să și livreze”, spune Claudia Sofianu, Partener și People Advisory Services Leader în cadrul EY România.

Argumentele clasice care au ținut România în topul preferințelor – forță de muncă ieftină, apropiere de Vest, costuri mici – nu mai cântăresc la fel de mult. Sofianu spune că investitorii pun azi altfel de întrebări: cât de sigură e locația, cât de repede poate porni un proiect și dacă există oameni capabili să-l ducă la capăt.

Concurență directă cu Polonia, Cehia și Ungaria

Țara noastră se bate acum pentru proiecte mari cu state din regiune care oferă exact ce caută investitorii: stabilitate, competențe tehnice și viteză de execuție. Iar aici apare problema reală, spun autorii analizei: nu lipsa oamenilor e cel mai mare obstacol, ci lipsa capacității de a implementa proiectele odată aprobate.

Un semnal important vine și din structura investițiilor. Sectorul Utilaje și Echipamente rămâne cel mai vizat de proiecte noi, dar investitorii nu mai cred că el va aduce cea mai mare creștere pe viitor – doar 2% îl văd ca motor de dezvoltare. În schimb, 14% dintre respondenți pun pariu pe Software și IT&C drept sectorul care va conta cel mai mult în perioada următoare.

Industria de apărare, un motor economic tot mai serios

Bugetele militare în creștere și presiunea NATO transformă apărarea într-o zonă cu potențial economic real pentru România, arată analiza. Întrebarea, spune Sofianu, nu mai e doar cât cumpărăm din armament, ci cât putem produce, certifica și menține chiar aici, în țară.

Între 2019 și 2025, statul român a acordat ajutoare de stat de aproximativ 2,53 miliarde de euro pentru acest tip de proiecte, iar noile programe ar putea urca până la 5 miliarde de euro, orientate spre tehnologii avansate și cercetare.

Companiile care, până acum, umpleau golurile de personal aducând oameni din alte țări se lovesc de reguli tot mai stricte. Verificările de securitate s-au înmulțit, iar politicile de imigrație au devenit mai selective, arată EY. Practic, mutarea rapidă a angajaților dintr-o țară în alta nu mai rezolvă, de una singură, lipsa de competențe.

Presiunea se mută acum pe formarea oamenilor chiar aici: reconversie profesională, educație duală și parteneriate reale cu universitățile.

Cifrele arată cât de mare e miza. Potrivit datelor EURES, rata de ocupare din România era, în 2023, de 63%, sub media Uniunii Europene de 70,4%, iar dintre tineri lucrau doar 18,7%. Situația nu s-a schimbat semnificativ nici în 2025 – Institutul Național de Statistică arată tot o rată de ocupare de 63% pentru populația între 15 și 64 de ani, în scădere ușoară față de anul precedent.

De la țară ieftină, la țară de încredere

Concluzia analizei EY e directă: competențele oamenilor trebuie tratate ca infrastructură strategică, la fel ca energia sau securitatea cibernetică. Fără oameni pregătiți, investițiile rămân doar pe hârtie.

„România este pe hartă. Întrebarea este dacă poate rămâne în proiect”, avertizează Sofianu, care vede riscul ca țara noastră să rămână „țară de shortlist” – suficient de interesantă cât să apară în prezentările investitorilor, dar nu suficient de pregătită pentru decizia finală.

Pentru a schimba acest lucru, România are nevoie de educație tehnică mai bună, retenția tinerilor pe piața muncii, stimulente pentru cercetare-dezvoltare și o colaborare mai strânsă între stat, universități și companii, conform reprezentanților EY.