Marti 28 Septembrie

FOTO. Cum arăta Piața Mihai Viteazul înainte de amplasarea statuii?


Până în 1919, piața se numea  István Széchenyi, care a fost un politician, scriitor, polihistor, economist și ministru al transporturilor, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari, numit și „cel mai mare ungur”. Din 1919 numele i-a fost schimbat în cel actual, Piața „Mihai Viteazul”.


mv1.jpg


Statuia trebuia să fie inițial amplasată în Alba Iulia

Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial, macheta acestei statui intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie amplasată lângă Sala Unirii. S-a ridicat și obiecția că statuia este cam înaltă față de clădirile din zonă, deși acesta nu era un argument hotărâtor, care să o elimine.

Nicolae Ceaușescu a intervenit, argumentând că sculptorul Oscar Han avea o vârstă destul de înaintată și ar fi putut fi ultima sa lucrare, astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului Princiar, a fost dezvelită Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de Oscar Han.


mv2.jpg


Deoarece sculptorul Marius Butunoiu ajunsese într-un stadiu avansat cu lucrarea sa, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea „Mihai Viteazul” să fie amplasat la Călugăreni. Totuși, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece aduce un plus de istorie românească aici, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin, reprezentat în Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj, care, din punct de vedere istoric vorbind, se identifica - nu numai în plan spiritual - cu comunitatea maghiară, mai degrabă, decât cu românii.


mv3.jpg


În locul monumentului ostaşului sovietic din Cluj, evident că nu pe acelaşi soclu sau amplasament, că prea ar fi bătut la ochi, însă în primul rând pentru a restabili adevărul istoric, intenţionam să ridicăm un monument al ostaşului român, că el a eliberat Clujul, nu ostaşul sovietic! Şi vroiam să fie ceva impozant, care să domine oraşul, una din discuţii fiind că să-l amplasăm pe Dealul Feleacului, cu frontul către Câmpia Turzii. Şi cum îl ştiam pe Butunoiu, fusesem pe la el, pe la Studioul de Arte Plastice al Armatei, şi-l văzusem lucrând chiar la macheta statuii lui Mihai Viteazul – chiar i-am zis, după ce s-a luat decizia favorabilă lui Han, că nu trebuie să fie abătut pentru că există loc şi pentru lucrarea lui –, m-am gândit că poate va face el o lucrare monumentală, în stilul lui”, a povestit generalul Ioan Coman.

Astfel, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj a fost dezvelită în 17 decembrie 1976.


mv4.jpg


Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul are o înălțime de 7 metri, un soclu înalt de 4,70 metri și este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească.
Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul: „Mihai Viteazul/ 1593 - 1601/ Domnul Țării Românești al Ardealului și a toată Țara Moldovei”.

2011-Statuie-detaliu-IMG_4454.jpg


mv5.jpg

Urmăriţi-ne

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi cele mai noi stiri!

Comentarii Facebook