Marti 7 Decembrie

De la Kolozsvar -ul Unguresc la Clujul Românesc (1918-1919) - Cum au preluat românii controlul Clujului


Preluarea Clujului în 1918 - 1919 de la stăpânirea maghiară este descrisă cu amănunt în cartea gazetarului Octavian Buzea ”Clujul 1919 - 1939”. 

CÂND CEASUL IZBĂVIRII A SUNAT

În urma prăbuşirii monarhiei austro-ungare, întâmplată în a doua jumătate a lui Octombrie din anul 1918, a început perioada de lichidare a Kolosvarului unguresc și de înfiripare a Clujului românesc. 

Semnalul îl dă următorul caracteristic document al vremurilor de pe atunci:

MANIFEST

către Românii din Munţii Apuseni şi Zarand Cluj, 28 Octombrie 1918 nou

Moţilor, Fraţilor,

Nu mai este împărat! Şi-a dezlegat supuşii de jurămintele silnice! Robia străină trage de moarte! Ceasul izbăvirii a sunat! Noi, Românii, stăpâni suntem pe soarta noastră! Ne vom croi soarta cu armele în mână.

La arme!

La arme pentru unirea tuturor Românilor! În 1848 - Moţii strigat la Blaj: Noi vrem unirea cu ţara.

Unirea aduce în dar: Pământ şi libertate! De la voi vitejii de pe Arieş, Someş şi Criş aşteaptă obştea: să încingeți întâi armele.

Tot ce ne-au răpit Regii Ungariei, stăpâni ai Ardealului: păduri, păşuni şi băişaguri (mine): ni le va da toate România şi Regele ei nebiruit! Ne vor da cu două mâini, tot ce a cerut Horia şi lancu.

Noi ofiţeri şi soldaţi români din Ardeal, am jurat credinţă Regelui României. De la voi, Moţilor, fraţilor, aşteptăm să ne urmaţi cei dintâi.

La arme! Fără arme, nu-i drept, nici pace, nici ţară!

Uniţi cu fraţii de pretutindeni, împingem hotarele la Tisa şi Dunăre! În moşiile mănoase de la Tisa şi Dunăre se vor împlânta: Moţii şi Crişenii, ca să fiţi străjerii României Mari, una şi nedespărţită, ca Sfânta Treime.

Porniţi din toate satele cu arme şi merinde la Cluj şi Bălgrad, sub căpitani aleşi!

La Cluj vă aşteaptă 1-a Legiune din Ardeal, la Bălgrad a 11-a Legiune. Pentru toţi cari nu au, vor fi arme, bani, hrană.

Am luat eu: Dr Amos Frâncu, nepot de tribun, vechiul apărător al Moţilor, Comanda! Din încrederea ofiţerilor şi soldaţilor, eu poruncesc ca tribunii de altă dată! Pentru tot ce făgăduiesc, stau bun cu capul şi cinstea.

Fraţilor! Adunați-vă la Câmpeni, Abrud, Zlatna, GiIău, Huedin şi Hălmaj! Acolo lăsaţi gărzi de pază şi porniți la Cluj şi Bălgrad, cum vă vine mai aproape. Desfaceți steagul românesc! Ţineţi rânduiala ostăşească.

Grijiţi pădurile şi băişagurile (minele) ca ochii din cap! Ale voastre vor fi prin legea românească, păziţi viaţa, avutul şi pacea tuturor!

Că mâine, fraţii izbăvitori vor trece iarăşi! Carpaţii!'

Să le netezim în arme drumul! În arme ne vom îmbrăţişa pe pământul Ardealului. Va fi al ţăranului ce-l munceşte, al României ce-l păzeşte!

La armé se ridică din morminte Horia la Bălgrad, lancu la Ţebea, Axente la Blaj.

Vă chiamă în numele lui Christos. La arme!

(ss) Dr AMOS FRĂNCU) preşedinte al organizaţiei militare din Ardeal

Reconstituind evenimentele de atunci, într-o cuvântare rostită la trei ani de la preluarea de către români a primăriei locale, cel dintâi primar al Clujului, Dr Iulian Pop, le expunea textual, după cum urmează:

GĂRZILE NAŢIONALE

La 1 Noiembrie 1918, adică înainte de Unire, a izbucnit Revoluţia Ia Cluj. Tot atunci s-a ordonat trupelor din garnizoană depunerea jurământului de fidelitate pe republica maghiară. Ziua s-a fixat pe 3 Noiembrie, Duminică, în piaţa Unirii. În seara de 2 Noiembrie 1919 ofiţerii români ai regimentului regesc 63 bistrițean și regimentul 21 honvezi staţionate în Cluj. Împreună cu dr Emil Hatieganu şi dr Amos Frâncu din partea civililor, ne-am prezentat generalului Siegler comandantul suprem militar al Ardealului şi am declarat că nici noi, nici soldaţii noştri nu vom depune acest jurământ, ci vom aştepta să se declare, înainte de toate, poporul românesc. Până atunci vom forma gărzile româneşti ca să menţinem ordinea şi ca să apărăm viaţa şi avutul fiecărui cetăţean.

Urmarea a fost că depunerea jurământului s-a amânat în tot Ardealul şi amânat a fost pentru vecie, iar noi am organizat garda naţională în Cluj şi în judeţ. În câteva zile aveam aproape 3000 de gardişti, înrolaţi din foştii militari.

Cu aceşti gardişti, am ţinut piept la 6000 de secui, adunaţi aici pentru a rezista armatei române. Și tot o companie din această gardă a asigurat calea delegaţilor plecaţi în toate părţile ca să asiste la marea adunare de la Alba-Iulia. Această gardă primeşte în 24 Decembrie armata română şi tot ea dă concursul ei modest, întru toate armatei. Peste 8 zile se face grandioasa primire a marelui general Berthelot, iar în 19 Ianuarie cu sprijinul armatei se ia în stăpânire administraţia Oraşului”.

SENATUL ŞI CONSILIUL NAŢIONAL DE LA CLUJ

Organizarea primului Consiliu Naţional Român de la Cluj s-a făcut la 3 Novembrie 1918, fapt consemnat în lucrarea ”Revoluţia din 1918 şi Unirea Ardealului” de Ion Clopoţel, Cluj 1926, în relatarea următoare:

S-a ales un Senat naţional Român din Ardeal de 100 membri, ca organ al Consiliului Naţional (central) din Arad şi care se va întregi cu câte un delegat al sub organizațiilor din provincie. În fruntea ”Senatului” a fost pus un comitet prezidat de d. Amos Frâncu şi era constituit din: vicepreşedinţi Ioan Pop şi Emil Haţiegamu, notari: căpitan Valentin Poruţiu şi dr. Augustin Pordea, membrii: Elie Dăianu, dr Emil Dandea, dr. Iulian Pop, dr Nicodim Cristea, căpitan Ioan Cotuţiu, căpitan Laurean German; dr. George Dănilă şi Clemente Dragamir. Hotărârea adusă de adunare, constătătoare pentru întreaga Transilvanie istorică, cu sediul în Cluj, fără să fie precizate prea limpede atribuţiile acestui Senat şi deci o ciocnire cu Consiliul Naţional Român (central) din Arad nu era exclusă“.

Izvorât din înflăcărarea lui Amos Frâncu, după concepţia căruia din Cluj urma să fie de acum înainte făcută îndrumarea acțiunii naţionale de pe întreg teritoriul Transilvaniei, Senatul Naţional Român din Ardeal, constituit la Cluj, s-a transformat, după lămurirea lucrurilor în Consiliul Naţional pentru oraşul şi județul Cluj.

ULTMII MARTIRI AI UNIRII

Cu toate eforturile depuse pentru asigurarea ordinii, nu au putut fi înăbuşite total excesele bandelor ungureşti şi secuiești, care au mai cerut câteva jertfe de vieţi româneşti la Cluj. Astfel, a fost ucis în biserică preotul Opriș, iar la 19 Decembrie, în faţa Băncii Economu, unde era sediul Consiliului Național, studentul Octavian Petrovici, originar din Becicherecul Mare.

Consiliul național român din Cluj l-a declarat mort al naţiunii, înmormântându-l cu onoruri militare,și a adus moartea lui la cunoştinţa obştească, prin următorul necrolog:

Consiliul Național Român din Cluj anunţă cu întristare trecerea la cele eterne a tânărului valoros Octavian PETROVICIU, student la liceu. Unul din gloanţele duşmane, aţintite asupra clădirii Senatului Naţional Român din Cluj, a atins o viaţă plăpândă şi a făcut din copilul fraged un martir al cauzei româneşti. Toată suflarea românească se adresează cu durere celor ce pierd o speranţă viitoare în persoana modestului student, care de la întâiele zile ale formării Senatului Naţional Român din Cluj - a conlucrat cu râvnă şi entuziasm cu ostaşii săi mai bătrâni”.

Înmormântarea s-a făcut cu onoruri militare la 21 Decembrie, la 2 ore, după ritul bisericii ortodoxă române, din capela mortuară a spitalului. În veci amintirea lui şi rămâie curat numele în cartea neamului!”.

SOSIREA DEZROBITORILOR

La 24 Decembrie, adică tocmai în ajunul Crăciunului populaţiei ungureşti, se pune capăt acestei situații, prin intrarea în Cluj a armatei române, în întâmpinarea căreia Amos Frâncu plecase cu câteva zile înainte la Târgu-Mureş.

Corpul VI Armată despre ocuparea Clujului:

”Unităţile care au intrat cele dintâi în Cluj în Decembrie 1918 au aparţinut Diviziei a 7-a sub comanda: generalului Neculcea Constantin.

”Acestea sunt:

”Regimentul 16 dorobanţi Fălticeni, de sub comanda d-ui colonel Rotaru Alexandru;

Batalionul II din Regimentul 15 dorobanţi, Piatra-Neamţ, sub comanda d-lui maior Coroma Dumitru;

”Bateria I-a, şi Il-a din Regimentul 4 artilerie din Roman;

”Escadronul de cavalerie al Diviziei“.

Registrul Jurnal de operaţiuni al Diviziei 7-a:

Clujul a fost ocupat în ziua de 11 Decembrie 1918, st. v.

”Cu ocazia intrării în Cluj s-a făcut trupelor noastre o primire grandioasă. Populaţia românească din această localitate şi localităţile învecinate a luat parte în număr extraordinar de mare la această manifestaţie de bucurie. Clujul, din care ungurii făcuseră un puternic centru de maghiarizare în mijlocul populaţiei româneşti ce locuia în regiunea învecinată, îşi terminase menirea.

”Pe instituţiile lui şoviniste maghiare fâlfâie mândru tricolorul românesc, simbolul dreptului la viaţa, nu numai al suflării româneşti, ci al tuturor naţiunilor a căror viață şi avut urmau să Ie ocrotească, de aci înainte, cutele acestui măreţ tricolor şi baioneta ostașului român.

Registrul istoric al Regimentului 15 Dorobanţi:

”11 Decembrie 1918: Batalionul II, 15 dorobanţi intră în partea de est și ocupă oraşul Cluj, în timp ce prin partea de vest se retrăgeau trupele germane.

La monumentul lui ”Mihai Viteazul“ (Matei Corvinul) a avut loc primul Te-Deum, la care a asistat mitropolitul şi mare parte din populaţia românească”.

”17 Decembrie 1918: Regimentul 15 dorobanţi a primit în Cluj pe generalul Berthelot.

”29 Decembrie 1918: Regimentul 15 Dorobanţi ocupă în zilele de 29 şi 30 Decembrie oraşele Baia Mare şi Dej.

”Se continuă cu dezarmarea gărzilor ungureşti în această regiune. S-a strâns o mare cantitate de arme, muniţii şi unelte".

Completând relatările oficiale de mai sus, unul dintre ofiţerii români participanţi activi la aceste operaţiuni, dă într-o scrisoare, adresată Primăriei Cluj, următoarele amănunte:

”Cea dintâi trupă intrată în Cluj a fost escadronul de Cavalerie al Diviziei VII, oare avea următoarea compunere:

”Comandant: Căpitan Panaitescu Ioan.

”Comandanţi de plutoane: Sublocotenent Tăbăcaru Ion- Sublocotenent Baciu Alexandru, Sublocotenent Teodoratu Alexandru.

”În ziua de 11/24 Decembrie 1918, la ora 7 diminuată, au intrat în Cluj plutoanele comandate de sublocotenenţii Baciu Alexandru şi Teodoratu Alexandru.

”Plutonul sublocotenentului Teodoratu a mers pe Calea Mănăşturului. iar plutonul sublocotenentului Baciu Alexandru a fost primit în Piaţa Matei Corvin, de către sublocotenentul Sărândan, din Garda Naţională Română, cu care apoi s-au dus Ia ”Tanitok Hâza“ (Casa învăţătorilor) unde au dezarmat Garda Naţională Maghiară .

PRELUAREA INSTITUȚIILOR PUBLICE

Cu asistenţa baionetelor dorobanţului român, a urmat preluarea diferitelor instituții, începută în 19 Ianuarie 1919 cu Primăria, act a cărui desfăşurare a fost prezentată în cuvântare a primului primar român din 1919.

”Prefectul oraşului de pe atunci, dr Valentin Poruțiu, încă înainte de- această dată a primit ordinul Consiliului Dirigent ca să ceară jurământ de fidelitate de la funcționarii oraşului. Consiliul Dirigent a mai trimis din sânul său pe fostul şef de resort dr Emil Hatieganu, cu încredinţarea, că în chestia aceasta, atât de importantă, să ia măsurile necesare şi că dispună după buna sa chibzuială.

În baza acestora, prefectul asistat de dnii Dr Alexandru Dragomir, secretarul prefecturii, Alexandru Nemeş şi dr. loachim Tolciu s-a prezentat la Primărie in 18 Ianuarie 1919 şi adunând toţi funcţionarii şi (amploiaţii orăşeneşti) în sala de congregaţie, le-a cetit ordinul Consiliului Dirigent şi în consecinţă i-a somat pe toţii să deplină următorul jurământ:

”Eu N. N. jur credinţă şi supunere M. S. Regelui României şi Consiliului Dirigent român. Voi ţine legile, şi ordonanţele, voi apăra interesele şi demnitatea statului şi a cetăţenilor lui. Voi păstra secretul oficial. Aşa să-mi ajuta Dumnezeu".

ÎN FAŢA FORŢEI MILITARE

În urma acestora, se spune apoi în textul cuvântării amintite, tot în ziua de 18 ianuarie au fost invitați la prefectura oraşului toţi ofiţerii gărzii române, precum şi membrii Consiliului Naţional județean. În această adunare prezidată de d. dr Emil Haţieganu, s-a comunicat rezultatul demersului d-lui prefect şi după o dezbatere amănunţită a situaţiei, constatându-se că suntem în număr suficient pentru preluarea administraţiei orăşeneşti, s-au desemnat persoanele, care să îndeplinească preluarea şi anume: dr Iulian Pop primăria; dr Vasile Hossu, of. patrimonial; dr Victor Bogda. secția economică; dr Ioachim Tolciu, secţia orfanală; dr Aurel Blaga, secţia industrială; dr Ioan Pordea, secţia financiară; Victor Crainic, secția militară; dr Ion Giurgiu, oficiul ingineresc; dr Dionisie Pop, prim jurisconsult; Gheorghe Mureşan oficiul stării civile; dr Emil Dandea, secretariatul primăriei. etc

Aceşti domni, cu ajutoarele necesare şi asistentă militară, în 19 Ianuarie 19l9, în baza mandatului primit, au intrat în diferitele oficii, au somat din nou pe vechii funcţionari la depunerea jurământului, care refuzând încă o dată, s-au declarat demisionaţi şi au fost invitaţi la predarea oficiului.

PRIMUL CONSILIU AL CLUJULUI ROMÂNESC

La propunerea prefectului, Consiliul Dirigent cu No_ 728-1919 din 25 Februarie a numit primul consiliu al Clujului românesc, precum urmează:

Primar: dr Iulian Pop,

Prim notar: dr Vasile Hossu,

Consilieri: dr Victor Bolfa, dr Aurel Blaga, Victor Crainic şi Andrei Gyarfas.

Prez. la sedr. orf.: dr Ioachim Tolciu,

Prim jurisconsult: dr Dionisie Pop»

Şef al of. ing.: Victor Ciortea,

Secretar primarial: dr Emil A. Dandea.

După preluarea administraţiei orăşeneşti a urmat luarea în primire a judeţului, justiţiei, şcolilor, Universităţii, Teatrului Naţional etc.

Istoria neamului românesc din Ardeal esté un lung şir de suferinţe, ce se învârte aproape în întregime în jurul Clujului”.

Sondaj de opinie

Ați mai vota cu Emil Boc, dacă duminică ar fi alegeri pentru funcția de primar?

Urmăriţi-ne

Newsletter

Aboneaza-te la newsletter pentru a primi cele mai noi stiri!

Comentarii Facebook