National/International

Numai 17% dintre români cred că țara merge pe o direcție bună

  



 

Un studiu realizat de IRES arată că numai 17% dintre români mai cred că țara merge pe o direcție bună. 

 

Potrivit datelor IRES, dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 50 de ani, 81% consideră că că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România. De asemenea, aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc.

 

1. Sentimentul derivei şi insatisfacţia generală

 

Scorul privind direcţia în care merge ţara este la un minim istoric: 17% sunt cei care sunt satisfăcuţi de modul în care politicienii îşi fac treaba în ceea ce priveşte managementul societăţii înspre ţintele şi angajamentele luate în campanii electorale, atunci când optimismul creste brusc şi încrederea la fel. Anul începuse cu o apreciere pozitivă a direcţiei de peste 35%.

 

Aproape 60% dintre români sunt, la final de an, nemulţumiţi de felul în care trăiesc. E adevărat, media este ridicată de cei cu studii superioare din eşantion, precum şi de către cei tineri, aceste categorii găsind mai multe satisfacţii şi realizări în felul în care trăiesc.

 

Femeile, comparativ cu bărbaţii consideră că lucrurile în România merg într-o direcţie greșită în pondere ușor mai ridicată, în timp ce, pentru un sfert dintre respondenţii de peste 65 de ani, lucrurile merg într-o direcţie bună, proporţie semnificativ mai ridicată comparativ cu celelalte categorii de vârstă. 

 

2. Viitorul nu sună bine

 

Dacă în general, la începutul unui nou an oamenii devin mai optimişti, trecerea de la un an la altul fiind o perioadă de bilanţuri şi planuri personale, în acest sfârşit de an românii sunt mai pesimişti decât în alţi ani, 46% cred că o să le meargă mai prost. Cei care sunt optimişti cu privire la viitor abia depăşesc un sfert din populaţia ţării. Populaţia activă, segmentele dintre 35 şi 65 de ani, au cel mai mare pesimism. Acelaşi lucru îl spun oamenii şi atunci când este vorba despre modul în care va merge ţara, în general. Rareori este perceput un aşa raport de dependenţă între individ şi evoluţia lucrurilor din societate. Comparativ cu anul 2016 rămâne acelaşi raport între evoluţii pozitive şi negative: 45% dintre români sunt de părere că anul acesta a fost mai prost decât anul 2016, doar 24% cred că a fost mai bun, iar 30% sunt de părere că lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.

 

3. Criză politica majoră

 

Chiar dacă politicienii sau analiştii politici s-au ferit parcă să pună acest diagnostic oamenii preferă eticheta de criză politică atunci când îşi definesc îngrijorările din acest an. Ierarhia fricilor are în top 3: criza politică, creşterea preţurilor şi frica de boală (două treimi din populaţie). Dacă în alte situaţii politica era respinsă, dar era mai mult ignorată, acum este percepută ca fiind o adevărată ameninţare pentru români. Acest lucru se vede şi în următoarele componente ale complexului de frici sociale: lipsa locurilor de muncă, reducerea veniturilor, nesiguranţa locului de muncă, lipsa de perspectivă. 

 

Femeile sunt îngrijorate în proporţie mai scăzută de criza politică (principala îngrijorare a bărbaţilor), principala lor preocupare fiind pentru creșterea preţurilor (care ocupă locul doi pentru bărbaţi). De asemenea, acestea sunt îngrijorate cu privire la sănătatea personală, în timp ce în top 3 al îngrijorărilor bărbaţilor se află lipsa locurilor de muncă, pe lângă celelalte două aspecte deja menţionate.

 

Diferenţe în ordinea priorităţilor apar și în funcţie de mediul de rezidenţă: în timp ce pentru cei din mediul urban, primele trei îngrijorări sunt criza politică, creșterea preţurilor și frica de boală, pentru cei din rural acestea sunt creșterea preţurilor, criza politică și lipsa locurilor de muncă.

 

Cu cât respondenţii înaintează în vârstă, cu atât îngrijorarea cu privire la starea de sănătate personală este menţionată de ponderi mai mari ale acestora și îngrijorarea cu privire la lipsa locurilor de muncă în ponderi mai reduse.

 

Respondenţii cu studii superioare sunt îngrijoraţi de criza politică în proporţie semnificativ mai ridicată (46%) decât cei cu studii medii (28%) sau elementare (18%), cei din urmă fiind îngrijoraţi în proporţii mai ridicate de creșterea preţurilor, de boală sau de lipsa locurilor de muncă.

 

 

4. Evenimentele cele mai importante care au marcat opinia publică în 2017

 

Decesul regelui Mihai I este considerat a fi evenimentul cel mai important, aceasta devansând protestele de la începutul anului sau marcarea intrării în anul centenarului statului naţional.

 

Funeraliile fostului rege al României au reprezentat un moment de emoţie colectivă care au egalat un alt moment de mobilizare emoţională, cel al protestelor. Evenimente cu impact mai mic, dar semnificativ, au fost creşterile de salarii şi pensii, Ordonanţa 13 ca decizie politică (o menţionează 3% din populaţie), schimbarea Guvernului Grindeanu sau debutul unei mari crize politice.

 

La întrebarea deschisă care solicita celor intervievaţi să indice un eveniment politic major al anului 2017, aproape o treime dintre români pun schimbarea legilor justiţiei pe primul loc, evident evaluând neunivoc, deci diferit, acest eveniment politic. Pe locul al doilea sunt manifestaţiile faţă de Ordonanţa 13 a Guvernului, apoi majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu şi Reforma fiscală adoptată de guvern

 

În timp ce pentru cei mai mulți dintre respondenții trecuți de vârsta de 35 de ani, evenimentul cel mai important al anului 2017 a fost moartea Regelui Mihai, pentru

categoria de vârstă 18-35, cele mai importante evenimente au fost protestele din ianuarie - februarie 2017.

 

Dacă luăm în considerare nivelul de educaţie, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele de la începutul său (15%), moartea Regelui Mihai (14%) și Ordonanța 13/legile justiției (7%), în timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este: moartea Regelui (10%), ziua națională (7%) și protestele de la începutul anului (6%). Peste jumătate dintre respondenții cu studii medii sau elementare nu pot da un exemplu de eveniment important din 2017, în timp ce, în cazul celor cu studii superioare, proporția este mai apropiată de o treime.

 

5. Românii detestă politica

 

Dacă îi întrebăm direct pe respondenţi despre gradul de mulţumire faţă de politica românească, atunci avem măsura exactă a nemulţumirii generale faţă de sistemul politic de la noi: doar 9% dintre români se declară mulţumiţi.

 

Dacă ne raportam la populaţia între 18 şi 50 de ani, atunci acest procent este de 5%, doar vârstnicii de peste 65 de ani sunt mulţumiţi în proporţie de 20%. Nu este vorba doar de o polarizare a opiniilor politice, normală în orice studii de acest gen, unde cei care sunt simpatizanţii guvernanţilor sunt mai pozitivi faţă de politică, iar cei care sunt în opoziţie, în mod evident, mai nemulţumiţi. Nici în cazul votanţilor PSD (75% nemulţumiţi) sau ALDE (85% nemulţumiţi) situaţia nu este radical diferită. Este foarte clar că dincolo de emoţiile şi de ataşamentul politic, românii consideră politica o ameninţare la adresa vieţii lor personale şi sociale. 

 

 

6. Încrederea în instituţii 

 

Acesta este un bun indicator al crizei, dar şi o bună explicaţie pentru pesimismul românilor faţă de politică în general.

 

Uniunea Europeană este pe primul loc, cu puţin peste 50%, acest fapt având ca explicaţie poate si degradarea încrederii în forţele politice interne. Putem spune că încrederea în UE s-a consolidat uşor în acest an pe măsura percepţiei crizei politice majore din România şi a imposibilităţii găsirii unui consens intern.

Primarul localităţii rămâne în fruntea instituţiilor politice interne, lucru care este explicabil prin distanţa socială mai mică percepută de oameni faţă de această instituţie.

 

De altfel, Uniunea Europeană şi primarul localităţii sunt singurele instituţii care depăşesc 50% încredere, următoarele fiind mass-media şi Preşedinţia României, aflate în jurul pragului de 40%. Banca Naţională a României se situează în zona de 30% încredere, destul de scăzută faţă de ultimii ani, iar ONG-urile sunt apreciate doar de un sfert din populaţie.

 

Pe ultimele locuri, la nivele care nu s-au modificat semnificativ pe parcursul crizelor din ultimii 5 ani se situează: instituţia Primului Ministru, Parlamentul şi partidele politice, cu nivele de încredere în intervalul 20% -10%.

 

Când vine vorba despre încrederea în Uniunea Europeană, categoriile de populaţie care declară că au încredere multă sau foarte multă sunt bărbaţii și tinerii între 18 și 35 de ani

 

Aceleași tendinţe sunt valabile și în cazul încrederii în BNR, în acest caz adăugându-se și categoria respondenţilor cu studii superioare.

 

În mass media au încredere multă sau foarte multă în proporţii mai ridicate bărbaţii, persoanele de peste 35 de ani, respondenţii cu studii elementare sau medii și cei din mediul rural.

 

În Președintele ţării au încredere în pondere ușor mai crescută bărbaţii, cei care locuiesc la oraș, precum și susţinătorii PNL și USR. În Primul-ministru, dar și în Parlament și partide politice în general, au încredere în proporţie semnificativ mai ridicată respondenţii trecuţi de 65 de ani, precum și votanţii PSD sau ALDE.

 

7. Responsabilităţi pentru modul în care merg lucrurile

 

Principala responsabilitate pentru modul în care merg lucrurile în România este a Guvernului, consideră 47% dintre români, urmează apoi Parlamentul şi Preşedintele cu

valori care depăşesc cu puţin 20%.

29-12-2017, 13:49
29 vizualizări
2 comentarii
CLUJEAN29-12-2017, 14:14
Aia 17 % cred ca au alzheimer...
ilse30-12-2017, 13:17
Is clujenii "nosti", prosti gramada, dealtfel se vede prin Cluj cum arata "directia buna".

Cele mai citite ştiri din National/International

2404 vizualizări
18-9-2018, 10:11
O nouă metodă de înșelătorie prin telefon a apărut în România» Vezi tot
284 vizualizări
18-9-2018, 10:18
Alina Gorghiu, fostul lider PNL, susține că Viorica Dăncilă ”e un soi de marţian”» Vezi tot
184 vizualizări
18-9-2018, 9:51
Guvernul se reunește marți, după ce a amânat ședința de ieri. Urmau să aprobe OUG pentru modificarea referendumului» Vezi tot
163 vizualizări
17-9-2018, 17:52
Aproape 170 de jandarmi au depus plângeri la Parchet în urma protestului din 10 august» Vezi tot
160 vizualizări
18-9-2018, 17:36
Ambasada Suediei, ironii pe Facebook după ce Dăncilă a ratat întâlnirea cu Juncker» Vezi tot

Sondaj de opinie:

Dacă în toamnă ar fi alegeri parlamentare, ce partid ați vota?