Senatul respinge proiectul privind extinderea interdicției de fumat în spațiile publice închise: „Sănătatea copiilor a fost pusă pe plan secund”

Senatul a respins inițiativa legislativă care ar fi extins protecția nefumătorilor în spațiile publice închise, inclusiv prin includerea țigărilor electronice și a dispozitivelor de tip vape în categoria produselor interzise.

Proiectul, inițiat de parlamentarii USR Diana Stoica și Ruxandra Cibu Deaconu, propunea modificarea definiției „fumatului”, astfel încât aceasta să includă nu doar arderea clasică a tutunului, ci și inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor cu nicotină sau alte substanțe.

În forma propusă, legea ar fi interzis utilizarea acestor dispozitive în toate spațiile publice închise, extinzând actualele restricții care vizează în principal fumatul tradițional.

Cum funcționează legislația actuală

În prezent, legislația din România interzice fumatul clasic în spațiile publice închise, însă utilizarea dispozitivelor electronice este reglementată mai permisiv, fiind restricționată doar în anumite situații, cum ar fi mijloacele de transport în comun sau spațiile unde regulamentele interne impun acest lucru.

Inițiatorii proiectului au susținut că această diferență creează o incoerență legislativă și lasă neprotejate categorii vulnerabile, inclusiv copiii și nefumătorii expuși la aerosoli în spații comune.

„Senatul a ales industria în locul sănătății”, spun inițiatorii

După votul din Senat, Ruxandra Cibu Deaconu a criticat decizia, afirmând că România a ratat o oportunitate de a consolida protecția sănătății publice. „Senatul a ales astăzi să protejeze mai degrabă confortul industriei tutunului decât dreptul copiilor și al nefumătorilor de a respira un aer curat în spațiile publice închise”, a declarat aceasta, adăugând că inițiativa va fi dusă mai departe în Camera Deputaților. Aceasta a subliniat că România se află pe primele locuri în Europa la decese evitabile și că o parte semnificativă a populației masculine fumează zilnic, ceea ce accentuează impactul problemelor de sănătate asociate consumului de tutun.

Și Diana Stoica a transmis un mesaj ferm, susținând că fumatul ar trebui tratat unitar, indiferent de forma de consum. „Fumatul este fumat, indiferent că este ars, aburit sau încins”, a afirmat aceasta, susținând că fiecare cetățean are dreptul la aer curat în spațiile publice închise, precum restaurante, mijloace de transport sau centre comerciale.

Inițiatorii au mai respins argumentul potrivit căruia industria tutunului contribuie semnificativ la bugetul de stat, considerându-l incomplet, deoarece nu ia în calcul costurile medicale și sociale generate de bolile asociate fumatului.

Poziții din mediul medical: avertismente privind vape-urile

În dezbaterile publice privind proiectul, au fost invocate și poziții ale societăților medicale din România. Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au avertizat în mai multe rânduri că țigările electronice nu sunt lipsite de riscuri, fiind asociate cu efecte negative asupra sistemului respirator și cardiovascular, inclusiv în rândul adolescenților.

Cum s-a votat în Senat

Proiectul a fost respins după ce comisiile de specialitate - Sănătate, Juridică și Economică - au emis un raport comun de respingere, ulterior supus votului în plen. Majoritatea senatorilor au votat pentru respingerea raportului inițial, ceea ce a dus la blocarea inițiativei în această etapă.

Împotriva raportului de respingere au votat inițiatorii USR, alături de un senator PNL, un senator AUR și un senator neafiliat.

De cealaltă parte, 28 de senatori PSD, 13 PNL, 9 UDMR și mai mulți neafiliați au susținut respingerea proiectului. De asemenea, au existat abțineri din partea unor senatori AUR și din alte grupuri parlamentare.

Urmează dezbaterea decisivă în Camera Deputaților

Senatul a fost prima cameră sesizată, iar proiectul de lege va ajunge acum la Camera Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în privința inițiativei.

Dezbaterile se anunță tensionate, în contextul în care subiectul fumatului în spațiile publice și al reglementării țigărilor electronice rămâne unul sensibil atât politic, cât și social.