Fostul secretar de stat, clujeanul Vicențiu Știr, condamnat pentru evaziune fiscală, în timpul mandatului. „Schema”: Facturi fictive de peste 1 milion lei!

Schema prin care fostul secretar de stat Vicențiu Știr e acuzat de evaziune fiscală împreună cu adminstratorul altei firme: Facturi emise pentru servicii inexistente! De facto, tot el conducea firma când era secretar de stat, deși în acte figurau fosta soție și tatăl. Decizia instanței nu este definitivă.

Tribunalul Cluj l-a condamnat ieri pe fostul secretar de stat Vicențiu-Dorin-Gavril Știr la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată, după ce a admis că societatea pe care o controla a înregistrat în contabilitate 162 de facturi pentru operațiuni considerate fictive. În același dosar a fost condamnat și administratorul firmei care a emis facturile. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Sentința penală nr. 177/2026 a fost pronunțată de Tribunalul Cluj în 26 iunie 2026, după ce ambii inculpați au solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată, recunoscând acuzațiile formulate de procurori și acceptând probele administrate în faza de urmărire penală.

Ce au decis judecătorii clujeni: 

Instanța l-a condamnat pe Vicențiu-Dorin-Gavril Știr la:

• un an și șase luni de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată (162 de acte materiale);
• interzicerea unor drepturi pentru o perioadă de trei ani, după rămânerea definitivă a hotărârii;
• suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de trei ani;
• 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Dej sau Primăriei Vad.

În același dosar, Miron Florin a fost condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, având obligația de a presta, la rândul său, 80 de zile de muncă în folosul comunității.

Tribunalul a menținut sechestrul asigurător până la concurența sumei de 144.000 de lei și i-a obligat pe cei doi inculpați, în solidar cu societatea Vicențiu Serv SRL, aflată în faliment, să achite statului 144.000 de lei, reprezentând prejudiciul rămas neacoperit, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de ANAF.

Mai jos hotărârea completă a instanței: 

Procurorii: 162 de facturi fără operațiuni reale, în valoare de peste un milion de lei 

Procurorii au susținut că, în perioada martie 2017 – iunie 2018, societatea controlată de Vicențiu Știr a înregistrat în contabilitate 162 de facturi fiscale, în valoare totală de 975.153,36 lei, la care se adăuga TVA de 185.279,14 lei, având ca obiect achiziția de anvelope și piese auto.

Magistrații susțin că documentele „nu au la bază operațiuni economice reale”, fiind folosite „în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale”, ceea ce a produs un prejudiciu de 177.714 lei la sursa TVA.

Raportul de constatare tehnico-științifică, confirmat ulterior prin expertiza contabilă judiciară, a stabilit că prejudiciul produs bugetului de stat este exclusiv la TVA, societatea neproducând prejudiciu nici la impozitul pe profit și nici la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, întrucât în anii analizați înregistra pierderi.

Judecătorii clujeni: Vicențiu Știr a rămas administratorul „în fapt” și când era secretar de stat

Unul dintre aspectele centrale ale dosarului privește perioada în care Vicențiu Știr ocupa funcții de secretar de stat.

Știr a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social între 6 iunie și 26 octombrie 2017, iar apoi secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat până la 30 ianuarie 2018. Judecătorii au stabilit câ acesta a transferat doar pe hârtie firma către fosta soție și tatăl lui. În realitate, cel care conducea era tot el.

Potrivit motivării, acesta a renunțat doar formal la calitatea de administrator și asociat al firmei.

„Din probatoriul administrat rezultă faptul că administratorul în fapt, respectiv asociatul unic în fapt al SC Vicențiu Serv SRL (...) a fost doar inculpatul (...), acesta fiind singurul care se ocupa de conducerea și administrarea societății.”

Instanța mai reține că:

„Doar în mod formal, societatea a fost administrată în drept de martora (...) și l-a avut ca asociat unic pe (...) tatăl inculpatului (...), în realitate, inculpatul a renunțat doar formal la aceste calități, întrucât a dobândit funcții publice în perioada respectivă.”

Fosta soție: „A deținut doar formal calitatea de administrator”

Un element important în dosar îl reprezintă declarația fostei soții a lui Vicențiu Știr, administrator în drept al societății în perioada analizată.

Aceasta le-a declarat anchetatorilor că:

„a deținut doar formal calitatea de administrator (...), în realitate, fostul soț a administrat în fapt societatea, acesta luând deciziile în cadrul societății.”

Martora a mai afirmat că tatăl inculpatului a fost trecut, tot formal, asociat unic al firmei.

„A fost doar pus să semneze documentele necesare prin care a dobândit calitatea de asociat unic.”

Fosta soție a declarat că efectua plăți către furnizori după indicațiile fostului soț și că nu cunoștea natura relațiilor comerciale ale societății.

Facturi fictive și retrageri de numerar

Instanța descrie în detaliu mecanismul reținut de anchetatori. Din conturile societății controlate de Știr au fost transferați 331.603,92 lei către firma furnizoare, prin 43 de operațiuni bancare.

Ulterior, potrivit informațiilor furnizate de ING Bank, sumele au fost retrase în principal de la bancomate, cu cardul administratorului firmei furnizoare.

Judecătorul arată că acest mecanism reprezenta:

„o dublare a circuitului documentar (...) cu un circuit financiar, pentru scoaterea în mod real din patrimoniul SC Vicențiu Serv SRL a unor sume importante de bani (...) în scopul creării aparenței derulării unor tranzacții comerciale reale.”

Nereguli identificate în facturi

În motivare sunt enumerate și mai multe elemente considerate incompatibile cu existența unor operațiuni comerciale reale.

Printre acestea:

• un număr de înmatriculare înscris pe facturi „nu a fost atribuit niciodată unui autovehicul înmatriculat în România”;
• o autoutilitară Dacia Dokker indicată ca mijloc de transport „nu avea capacitatea tehnică de a transporta mărfuri cu volum și greutate mare precum 4 motoare diesel sau 40 de anvelope pline”;
• persoane trecute ca delegați pe facturi au declarat că nu cunosc împrejurările în care numele lor apare pe documente;
• mai multe facturi prezentau serii necronologice sau neconsecutive.

Ce spun martorii: Nu au existat livrările!

Mai mulți angajați ai societății au declarat că nu au auzit niciodată de firma furnizoare. Un fost gestionar al societății a afirmat că:

„cu certitudine, SC Vicențiu Serv SRL, până în luna august 2017 nu s-a aprovizionat cu marfă de la SC ... SRL”, iar produsele menționate în facturi proveneau de la alți furnizori.

Un alt martor a declarat că societatea se aproviziona în mod obișnuit prin firme de curierat și că marfa înscrisă în două dintre facturi „nu putea fi transportată cu o autoutilitară marca Dacia Dokker”.

Instanța clujeană a admis acțiunea ANAF

Tribunalul Cluj a admis acțiunea civilă formulată de ANAF și a obligat inculpații, în solidar cu societatea aflată în faliment, la plata prejudiciului rămas de recuperat, respectiv 144.000 de lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile fiscale.

Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare și, până la soluționarea definitivă a cauzei, nu este definitivă.

Cine este Vicențiu-Dorin-Gavril Știr