Cine îl judecă pe Damjan Djokovic în dosarul pariurilor? Juristul CFR Cluj a cerut recuzarea a cinci membri ai Comisiei FRF. Ce decizie a luat Tribunalul
Ioan Ivașcu, juristul și fostul secretar general al CFR Cluj, a declarat recurs împotriva hotărârii Tribunalului București prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare a membrilor Comisiei de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal. Demersul are legătură cu procedura disciplinară în care sunt vizați atât Ivașcu, cât și fotbalistul Damjan Djokovic, într-un dosar privind posibile încălcări ale regulamentelor referitoare la pariuri, scrie NewsCenter.ro.
Cauza a fost declanșată în urma suspiciunilor că Djokovic ar fi provocat intenționat cartonașul galben primit în minutul 77 al partidei FC Botoșani – CFR Cluj, încheiată cu scorul de 0-1, la 19 decembrie 2025. Verificările au vizat posibilitatea ca avertismentul să fi avut legătură cu pariuri plasate pe primirea unui cartonaș galben. Existența cercetării disciplinare nu înseamnă însă că vinovăția celor vizați a fost stabilită.
Prin Hotărârea nr. 1141/2026, pronunțată la 18 septembrie 2026, în dosarul 37208/3/2026, Tribunalul București a respins cererea lui Ivașcu ca inadmisibilă, după ce a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești. Juristul CFR Cluj a atacat ulterior soluția cu recurs, însă, potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, nu fusese stabilită data primului termen.
Cinci membri ai Comisiei FRF, vizați de cererea de recuzare
Cererea lui Ioan Ivașcu îi viza pe Daniel Cernat Marin, Mihai Mitroi, Marian Tudor, Lucian Ghiță și Liviu Popa, în măsura în care aceștia făceau parte din completul desemnat să soluționeze dosarul disciplinar 15/CD/2026. Acesta a solicitat și îndepărtarea consilierului juridic al FRF care asigura secretariatul completului.
Potrivit motivării hotărârii, procedura disciplinară a fost declanșată după o sesizare formulată la 22 iunie 2026 de secretarul general al FRF. Federația a arătat instanței că dosarul privește posibile abateri ale lui Damjan Djokovic și Ioan Ivașcu în legătură cu pariurile plasate pe cartonașul galben primit de fotbalist în partida cu FC Botoșani.
Ivașcu a susținut că nu i-a fost comunicată componența concretă a completului disciplinar, deși solicitase aceste informații. Potrivit argumentelor sale, identitatea membrilor, datele referitoare la mandatele acestora și organizarea secretariatului i-ar fi devenit cunoscute abia la 4 septembrie 2026, printr-un document depus de FRF într-un proces separat.
Juristul a invocat și lipsa unor hotărâri nominale de numire care să îi fi fost comunicate, prelungirea succesivă a mandatelor membrilor comisiei și refuzul furnizării unor informații privind remunerarea acestora și eventualele declarații de independență.
În esență, Ivașcu a contestat garanțiile de independență și imparțialitate ale organismului care judecă dosarul disciplinar, susținând că membrii săi sunt numiți și menținuți în funcție prin structurile federației care a inițiat procedura.
O altă critică a vizat participarea unui angajat al Departamentului juridic al FRF la secretariatul comisiei. Ivașcu a considerat că acest lucru ar putea afecta imparțialitatea procedurii. Federația a răspuns că secretarul îndeplinește exclusiv atribuții administrative și nu are drept de vot.
FRF a susținut că recuzarea trebuie soluționată prin propriile mecanisme
În fața instanței, Federația Română de Fotbal a cerut, în principal, constatarea necompetenței generale a instanțelor judecătorești. FRF a susținut că regulamentele sale prevăd o procedură specială pentru soluționarea cererilor de recuzare, care trebuie urmată în cadrul organismelor arbitrale ale federației, prin Comisia de Recurs.
În subsidiar, federația a invocat inadmisibilitatea și tardivitatea cererii, precum și lipsa de temeinicie a motivelor prezentate. A mai susținut că demersul ar urmări întârzierea procedurii disciplinare, însă tribunalul nu a reținut distinct existența unei conduite de rea-credință.
Disputa a vizat inclusiv termenul în care putea fi formulată recuzarea. Ivașcu a invocat termenul de zece zile prevăzut de Codul de procedură civilă pentru recuzarea arbitrilor. FRF a susținut, în schimb, că regulamentul disciplinar propriu stabilește un termen de cel mult 24 de ore de la momentul aflării motivelor de recuzare, sub sancțiunea decăderii.
Juristul a precizat că formulase și o cerere pe cale internă, pentru a evita pierderea dreptului de a contesta componența completului, dar a susținut că acest demers nu echivala cu renunțarea la solicitarea adresată tribunalului.
Tribunalul a decis că recuzarea trebuie soluționată în cadrul FRF
Judecătorul a analizat cu prioritate competența instanței și a concluzionat că procedura desfășurată în cadrul FRF reprezintă un arbitraj instituționalizat, iar incidentul recuzării trebuie soluționat potrivit regulilor speciale aplicabile acestuia.
„Incidentul procedural al recuzării arbitrului în această procedură este de competența exclusivă a instanței arbitrale”, se arată în hotărârea Tribunalului București.
Instanța a considerat că nu sunt aplicabile dispozițiile articolului 563 din Codul de procedură civilă invocate de Ivașcu, ci regulile referitoare la convenția arbitrală și mecanismul prevăzut de reglementările FRF.
În ceea ce privește secretarul comisiei, tribunalul a reținut că acesta are atribuții administrative și de secretariat, fără competențe deliberative și fără calitatea de arbitru.
În final, cererea de recuzare a fost respinsă ca inadmisibilă, după admiterea excepției de necompetență generală invocate de FRF. Hotărârea putea fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, iar Ioan Ivașcu a exercitat această cale de atac.
Între timp, procedura disciplinară în care sunt vizați Ivașcu și Damjan Djokovic continuă în cadrul FRF. Federația nu a anunțat o sancțiune pentru fotbalist în acest dosar, iar Comisia de Disciplină și Etică a stabilit următorul termen pentru 23 noiembrie 2026.
0 Comentarii