Sambata 12 Octombrie

Topul celor mai căutate cartiere în „orașul de 5 stele”. În ce zonă merită să locuiești


Cluj-Napoca se dezvoltă într-un ritm amețitor. Se estimează că primul oraș care va depăși un milion de locuitori, după București, va fi Clujul. Odată cu creșterea populației este tot mai greu să găsești o locuință potrivită necesităților tale, de aceea în acest articol îți vom prezenta topul celor mai căutate și sigure cartiere ale orașului. 

O analiză realizată de portalul imobiliar Storia precizează că la finele anului 2021 „piața construcțiilor finalizate, în curs sau în stadiul de proiect ori autorizare prin regenerare urbană se ridică la trei miliarde de euro, mai mult de jumătate din aceasta fiind destinată segmentului rezidențial”. 

Este vorba despre 2.042 de proiecte, dintre care 1.158 sunt blocuri de apartamente, vile sau alte tipuri de construcții rezidențiale. Cererea foarte mare de locuințe noi, potențialul financiar al locuitorilor și nevoia de confort fac din Cluj-Napoca unul dintre cele mai prospere orașe, un oraș foarte atractiv pentru dezvoltatorii imobiliari.

Cele mai căutate cartiere rezidențiale din Cluj

Analiza realizată de Storia, cu scopul de a determina cele mai căutate cartiere rezidențiale, a luat în calcul mai mulți factori, cum ar fi siguranța, prețul pe metru pătrat al locuințelor noi, infrastructura și accesul la serviciile specifice necesare fiecărui individ (școală, mijloace de transport public și magazine diverse). 

Ultima categorie este deosebit de importantă, mai ales ținând cont de discuțiile controversate, apărute în spațiul public, cu privire la construcțiile haotice din comuna Florești. Oamenii se plângeau pe construirea unor „ghetouri de lux”, care nu dispun de infrastructură. De aici vine și o sintagmă atât de des utilizată când clujenii menționează Floreștiul ,în calitate de „dormitor” a Clujului. 

Clujul are oficial 21 de cartiere. Cele mai întinse sunt Dâmbul Rotund, Grigorescu, Mărăști, Mănăștur, Becaș, Borhanci, Sopor, Someșeni și Iris. Cele care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani sunt: Plopilor (unde se află Cluj Arena), Borhanci, Sopor, Someșeni, Europa, Făget, Becaș și Bună Ziua, tot acestea fiind și cele cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare viitoare. 

În fruntea topului cu cele mai căutate cartiere rezidențiale se situează cartierul Gheorgheni, urmat de Mănăștur, cartierul Zorilor și Andrei Mureșanu.

Cartierul Gheorgheni

Situat la est de zona centrală a Clujului, dezvoltat pe o schemă urbanistică trasată în anii 1960,  Gheorgheni este cel mai înverzit cartier al orașului, afirmă analiștii de la Storia. Caracteristic acestei zone este faptul că întâlnești la tot pasul pomi fructiferi, rămășițe ale livezilor și grădinilor care au fost desființate pentru a face loc blocurilor.

Regimul de înălțime variază de la 4 la 12 etaje. Lacul Gheorgheni sau Lacul fără fund este punctul central al cartierului, loc de promenadă și agrement, fiind inclus în Parcul Iulius Mall, loc predilect pentru evenimente publice. Livada Palocsay, o zonă plină de verdeață și pomi fructiferi și Parcul Detunata sunt parte a cartierului. Baza Sportivă Gheorgheni, un complex sportiv cu 11 terenuri de sport, pistă de alergare, parc de aventură cu trasee prin copaci, amfiteatru, bouldering, teren de paintball și altele, este una dintre bijuteriile Clujului. 

Mănăștur

Mănășturul  a fost înglobat orașului în 1895, iar înfățișarea de azi este rezultatul reorganizării urbanistice din perioada comunistă. În 1965 cele mai multe dintre case au fost demolate, în locul lor fiind construite blocurile muncitorești care domină și astăzi. Cartierul este destul de aglomerat, având aproximativ 50.000 de locuitori. Principalul avantaj al acestei zone îl constituie accesul la Autostrada Transilvania, la care se adaugă magazine de tot felul, școli, grădinițe și servicii în imediata vecinătate. Mănășturul este unul dintre cele mai bine dezvoltate cartiere din punctul de vedere al infrastructurii și transportului.

Tot cartierul este dominat de blocuri cu aer muncitoresc cu 4, 8 sau 10 etaje. Deși incluse în categoria locuințelor vechi, sunt căutate ca urmare a suprafețelor și a modului în care au fost compartimentate. În partea de sud a cartierului și-au făcut loc construcțiile noi. Predomină casele individuale și duplexurile, dar sunt și blocuri cu diferite regimuri de înălțime, diversitatea de stiluri reprezentând principala caracteristică a construcțiilor, notează portalul imobiliar Storia. 

Cartierul Zorilor

Cartierul Zorilor a fost construit în anii '80 pe Dealul Hajongard într-o arie cu case, la sud de cetatea Clujului. Mai este cunoscut drept Hasengarten-Házsongárd sau „Grădina cu iepuri”. Numele vine de la poziția caselor luminate de primele raze ale soarelui, dimineața. Cartierul Zorilor are o infrastructură demnă de apreciat: străzi largi și spații verzi amenajate (Parcul Iuliu Prodan, de exemplu), latura de nord mărginindu-se în Grădina Botanică (una dintre cele mai mari și mai complexe din țară). 

Calea Turzii, la estul cartierului, este parte din E60, cel mai important drum european care traversează România. Locuitorii au la dispoziție o gamă largă de facilități: grădinițe, școli, piață agro-alimentară, două centre comerciale mari, farmacii, spitale, clinici private, hoteluri și pensiuni, restaurante și bănci. 

Andrei Mureșanu

Zona rezidențială Andrei Muresanu are cea mai mare densitate de construcții interbelice, unele dintre ele spectaculoase în stil neomaur, mediteran, neobaroc, gotic, clasic și romantic, la care se adaugă numeroase construcții noi cu abordări moderne și minimaliste, creând un amestec de stiluri arhitecturale originale. 

Predominante sunt locuințele individuale, dar și-au făcut loc și ansambluri, cu regim mediu de înălțime, de tipul blocurilor. Principalele artere sunt: Calea Turzii, strada Constantin Brâncuși și Alexandru Bohățiel, dar cartierul este structurat în patrulatere regulate cu străzi paralele și perpendiculare între ele. Aici se află casa lui Ion Agârbiceanu, a istoricul Alexandru Lepădatu, a filosofului D.D. Roșca, a criticului Nicolae Balotă și a profesorului Iuliu Hațieganu.


Comentarii Facebook