Miercuri 24 Aprilie

Sibienii care au câștigat Muzeul de Artă, din centrul Clujului, cer și o chirie astronomică. Există riscul să apară acolo un hotel sau restaurant


Conducerea Muzeului de Artă din Cluj a anunțat că i s-a cerut o chirie lunară de 8000 de euro, pentru spațiile câștigate de familia din Sibiu.

Este vorba despre moștenitoarele testamentare ale familiei Roșca din Sibiu, Ion-Eugenia Lucia din București, Lavu-Maria Magdalena din Cluj-Napoca și Maria Grozea din Sibiu, care dețin trei sferturi din Palatul Banffy și terenul aferent. Acestea au cerut suma de 60.000 de euro/an adică 5000 euro/lună pentru partea lor din clădire și încă 37.000 de euro/an, deci 3000 euro/lună pentru cota de teren deținută, adică un total de 8000 euro/lună, scrie Clujul Cultural.

Conducerea Muzeului exclude posibilitatea împărțirii clădirii cu o altă entitate privată și cere Consiliului Județean Cluj, instituție care patronează Muzeul, să ia măsuri.

Atragem atenția Consiliului Județean că un condominiu al Muzeului de Artă cu o altă entitate (mai ales privată) este aproape imposibil de imaginat: clădirea este un patrulater cu o unică intrare dinspre Piața Unirii; edificiul este un monument istoric categoria I, asupra căruia nu se pot face intervenții fără aprobări speciale și costisitoare de la Comisia Monumentelor Istorice; statul român, prin Consiliul Județean, a făcut de-a lungul vremii investiții financiare deosebite pentru conservarea clădirii și funcționalizarea ca Muzeu (de la sisteme anti-incendiu până la sisteme antifurt complexe, supraveghere video și alarme audio cetralizate, toate acestea trebuind a fi refăcute într-un nou context de proprietari). 

De aceea s-ar și pune, la repezeală câteva întrebări: cum va putea fi organizată protecția obiectivului și a patrimoniului în contextul prezenței unui alt coproprietar, respectându-se normele legislațiilor în vigoare (nu uitați că avem obligația pazei înarmate, iar obiectivul este vizitat aproape zilnic de organele de control ale Poliției, cu semnalările de rigoare prin procese verbale)? Cum se vor împărți responsabilitățile în eventualitatea unor incidente sau evenimente deosebite (de la inundații până la incendii și riscul prezenței unor persoane cu porniri potențial infracționale)? Vom asigura noi și paza proprietăților private? Cum poate fi imaginată păstrarea condițiilor de temperatură constantă pentru patrimoniul cultural în condițiile în care centrala văd că apare și ca parte a noilor proprietari, deși a fost construită și echipată de Consiliul Județean? 

Atrag însă atenția Consiliului Județean și asupra altor soluții: cumpărarea cotei de edificiu aflat în posesia altcuiva, dislocarea Muzeului de Artă într-un alt imobil mult mai adaptat ideii moderne de Muzeu (și lăsarea noilor proprietari să gestioneze acest monument categoria I) sau, prin declarații publice, să reducă drastic activitatea Muzeului, îngrijindu-se doar de protejarea patrimoniului-tezaur artistic, anulând toate beneficiile – măcar simbolice – de până acum, de la numărul imens de vizitatori, factorul important de educație artistică și muzeală printre tineri etc, și până la pozițiile importante ocupate în ghidurile Michelin!”, se arată în scrisoarea directorului Muzeului, Lucian Nastasă-Kovacs.

Cei care vor deveni proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), cumnata lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se imprietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat. Potrivit sentinței definitive, ei nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Nicolae Roșca era un negustor extrem de bogat în perioada interbelică. Acesta s-a împrietenit cu Dionisie Banffy, un împătimit al jocurilor de noroc, patimă de care a profitat negustorul Roșca. Acesta l-a împrumutat cu sume uriașe pe proprietarul Palatului Banffy, perla imobiliară a Clujului. Ba mai mult, i-ar fi dat chiar și aproape 30 de kilograme de aur, primind în schimb încăperi din palat, când Dionisie nu a mai putut returna banii primiți. Așa s-a ales Nicolae Rosca cu trei părți din palat, pe care aparținătorii familiei au reușit să le recupereze. 

Sentința este una veche, dar până acum proprietarii nu au putut face nimic pentru a intra în drepturi. Zilele trecute, aceștia au notificat conducerea Muzeului ca, în termen de două săptămâni, să predea moștenitoarei două treimi din spațiul palatului, informează directorul instituției, Lucian Nastasă Kovacs. 

„Muzeului de Artă i s-a luat viitorul! Credeați că trăim doar printre drogați și bețivi, printre hoți și șmenari, oameni leneși ori indiferenți? Nici pomeneală! V-ați procopsit cu o societate amorfă, în care tăcerea acoperă o lașitate de veacuri, iar noi susținem tot soiul de Dinu Păturică, impostori mai de pretutindeni! Zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă!

Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea „pensiilor speciale” – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă!

Însă nimeni, dar absolut nimeni nu a mișcat un deget pentru a salva ceea ce se mai poate! Invocând măcar ideea „Exproprierii pentru cauză de utilitate publică” este ca și cum ai arunca cu agheasmă asupra necuratului! Iar cei care au pierdut procesul se spală pe mâini și pasează altora imorala punere în posesie a edificiului.

Așadar, orașul de „Cinci stele” va avea în curând un Hotel de „cinci stele” în chiar centrul urbei! În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, Hollósi ș.a. veți admira aroganța îmbogățiților prin tot ce este mai abject și fără scrupule! Cu alte cuvinte, un tezaur de peste 16.000 opere de artă (în cuantum de sute de milioane de euro) va fi în curând ascuns privirilor în profitul limuzinelor și a prostului gust! Iar voi hrăniți-vă cu iluzii că alții „muncesc” și se frământă pentru prosperitatea noastră!”, a transmis Lucian Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, pe o rețea de socializare.

Se restituie: ”cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului; cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial; cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului; cota de  2380/3287 parte din teren”. Muzeul de Artă din Cluj are o suprafață utilă de 1000 de metri pătrați, iar 3/4 înseamnă 750 de metri pătrați.

Cum a moștenit Paraschiva Roșca (decedată între timp) Palatul Bánffy

Nicolae Roşca, cumnatul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, dar s-a împrietenit cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Cei doi au fondat un cinematograf în incinta Palatului. Soția lui Nicolae Roșca a declarat pe când era în viață că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. Roșca era un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca.

Aceasta a spus că soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Pentru că banii nu au mai fost returnați, atunci a acceptat contravaloarea în apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. 

Cinematograful de acolo se numea Corso, iar apoi Capitol.  Ulterior s-a numit Mátyás Király (Regele Matei), iar după 1948 a devenit cinematograful Progresul. Acesta a fost desființat în 1970.

Cât costă un apartament în Palatul Banffy

Apartamentele din Palatul Banffy sunt greu de evaluat. Locul are o anumită rezonanță, apartamentele fiind amplasate într-o clădire emblematică a Clujului. 

Cert este că în Piața Unirii apartamentele de 100 de metri pătrați se vând cu peste 200.000 de euro. Dacă proprietarii primesc 750 de metri pătrați, atunci valoarea depășește 1,4 milioane de euro.

Comentarii Facebook