Și-a emis singur avizele pentru lemnul pe care îl ducea acasă: un pădurar clujean a făcut 12 transporturi, iar cazul a ajuns în fața judecătorilor
Curtea de Apel Cluj a pronunțat pe 2 octombrie decizia definitivă în cazul unui pădurar care și-a emis singur 12 avize de însoțire pentru aproape 37 de metri cubi de lemn pe care i-a transportat la propria gospodărie. Instanța i-a redus pedeapsa rezultantă de la un an și cinci luni la un an de închisoare, cu suspendare, însă a majorat de la un an la trei ani interdicția de a ocupa o funcție publică.
Faptele au avut loc în perioada 21 ianuarie - 31 august 2022, când bărbatul era angajat ca pădurar în cadrul Ocolului Silvic Cluj și avea în pază o parte din fondul forestier administrat de ocol.
Pădurarul era și în același timp destinatar și transportator
Printre atribuțiile sale de serviciu se numărau măsurarea materialului lemnos exploatat din partizile aflate în zona sa de activitate și introducerea datelor în aplicația SUMAL 2.0, sistemul informatic utilizat pentru emiterea avizelor de însoțire fără de care lemnul nu putea fi transportat.
Potrivit hotărârii instanței, pădurarul a emis în total 12 avize, pentru o cantitate de 36,68 metri cubi de lemn.
În fiecare dintre cazuri, el a cubat personal materialul lemnos înainte de emiterea avizului.
În toate cele 12 avize, destinatarul era chiar pădurarul. La rubrica privind conducătorul auto figura propriul său cod numeric personal, iar în aproape toate situațiile punctul de descărcare era trecută propria locuință.
Locul destinației: la pădurar acasă
Materialul lemnos era transportat ulterior la gospodăria sa, unde, potrivit declarațiilor constante ale inculpatului, era folosit pentru consum propriu.
Avizele au vizat diferite cantități de gorun, salcâm și carpen, provenite din mai multe partizi forestiere.
În cinci dintre cazuri, lemnul provenea din fondul forestier al statului, administrat de Ocolul Silvic Cluj.
Pentru aceste cinci transporturi, pădurarul a plătit ulterior contravaloarea lemnului la casieria ocolului. În total, a achitat 4.742,38 de lei, cu TVA inclus, la prețurile de vânzare aprobate pentru materialul lemnos destinat aprovizionării populației.
Celelalte șapte avize proveneau din păduri proprietate privată, pentru care ocolul silvic avea contracte de prestări servicii.
Un aviz conținea o adresă care nu avea legătură cu transportul
Unul dintre episoade a atras atenția în mod special. La 9 aprilie 2022, pădurarul a emis un aviz pentru 3,0536 metri cubi de gorun și carpen și a trecut drept punct de descărcare adresa unei alte persoane.
Martorul respectiv a declarat că nu cumpărase niciodată lemne provenite din acea zonă și că pădurarul nu îi adusese niciodată material lemnos.
La rândul său, pădurarul a recunoscut că și acel transport a ajuns, în realitate, la locuința sa, însă nu a putut explica de ce a introdus în SUMAL o altă adresă.
Și-a recunoscut toate faptele
În timpul procesului, bărbatul a solicitat să fie judecat prin procedura simplificată și a recunoscut integral faptele.
Probele din dosar au inclus cele 12 avize de însoțire, verificările efectuate în SUMAL 2.0, contractul individual de muncă și fișa postului, declarațiile martorilor, documentele privind valoarea lemnului și declarațiile inculpatului.
Instanța a constatat că documentele din SUMAL confirmă emiterea fiecărui aviz, cantitatea și specia de lemn, locul de încărcare și descărcare, precum și faptul că inculpatul apărea în documente atât ca destinatar, cât și ca transportator.
Valoarea totală a materialului lemnos din cele 12 avize fusese stabilită de Garda Forestieră la 7.822,93 de lei.
Curtea: problema nu este doar dacă lemnul a fost plătit
Unul dintre principalele argumente ale apărării a fost că pădurarul nu a obținut un folos patrimonial necuvenit, mai ales că pentru o parte din lemn a plătit contravaloarea.
Curtea a respins însă această interpretare. Judecătorii au explicat că infracțiunea prevăzută de art. 301 alin. 1 din Codul penal sancționează situația în care un funcționar public îndeplinește, în exercitarea atribuțiilor sale, un act prin care obține un folos patrimonial pentru sine sau pentru anumite persoane apropiate.
Instanța a făcut trimitere și la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia: „norma de incriminare nu cere ca folosul realizat să fie unul injust, ci numai ca acesta să fi fost efectiv obținut”.
Curtea a subliniat că infracțiunea este una de pericol și că nu este necesar să existe o pagubă în patrimoniul instituției pentru ca fapta să fie considerată infracțiune.
„Legea îi interzice funcționarului să fie în același timp cel care îndeplinește actul și cel care profită patrimonial de pe urma lui”, au reținut judecătorii.
Prin urmare, faptul că o parte din lemn a fost ulterior plătită nu înlătură, în sine, existența infracțiunii.
Confiscarea a fost redusă de la 7.822 la 3.080 de lei
Totuși, faptul că pădurarul a demonstrat în apel că a plătit o parte din materialul lemnos a avut consecințe asupra confiscării.
Prima instanță dispusese confiscarea specială a sumei de 7.822,93 de lei, reprezentând valoarea întregului material lemnos.
În apel au fost depuse documente de la Ocolul Silvic Cluj și cinci bonuri fiscale care dovedeau plata a 4.742,38 de lei pentru lemnul provenit din cinci dintre avize.
Curtea a ținut cont de aceste plăți la stabilirea sumei care trebuie confiscată.
Judecătorii au constatat că, în lipsa unei evaluări distincte pentru fiecare transport, scăderea sumei efectiv achitate din valoarea totală stabilită de Garda Forestieră reprezintă metoda care nu îl dezavantajează pe inculpat.
Astfel, suma supusă confiscării a fost redusă de la 7.822,93 de lei la 3.080,55 de lei.
A mai fost acuzat și de fals informatic
Pe lângă folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată, pădurarul a fost condamnat și pentru fals informatic.
Instanța a reținut în acest sens introducerea unei date nereale în avizul din 9 aprilie 2022, unde a fost trecută ca destinație adresa unei alte persoane, deși lemnul a fost transportat la gospodăria inculpatului.
Bărbatul și-a recunoscut și această faptă. În urma apelului, Curtea a menținut răspunderea penală pentru cele două infracțiuni și pedepsele complementare stabilite de prima instanță, modificând aspectele privind încadrarea și confiscarea potrivit celor reținute în motivarea deciziei.
0 Comentarii