Scările care au împărțit Clujul în două: Dan Tarcea explică de ce nu sunt pistă pentru biciclete, role sau skateboard și ce schimbări ar putea apărea

Un proiect de infrastructură din Cluj-Napoca a stârnit în ultimele zile un val de reacții în mediul online, după ce imaginile cu noile scări realizate între strada Uliului și Aleea Bucura au devenit virale. Fotografiile și videoclipurile au adunat sute de comentarii, iar internauții au făcut numeroase glume, spunând că zona ar putea deveni o pistă pentru role, skateboard, biciclete de downhill sau chiar pârtie de schi și derdeluș în sezonul rece.

În urma reacțiilor apărute, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a revenit cu explicații privind scopul real al lucrării și motivele pentru care aceasta a fost realizată în forma actuală.

Dan Tarcea: „Nu este drum pentru mașini și nici pistă pentru biciclete”

Viceprimarul a ținut să clarifice că tronsonul respectiv nu este destinat circulației auto și nici nu a fost proiectat pentru biciclete, trotinete electrice, role, skateboarduri sau cărucioare. Potrivit acestuia, suprafața betonată pe care mulți au interpretat-o drept rampă are, de fapt, un rol strict tehnic. Ea face parte din sistemul de captare și evacuare a apelor pluviale, fiind construită pentru a preveni problemele provocate de ploile abundente.

Înainte de amenajare, în zonă exista doar un traseu de pământ, iar la fiecare ploaie puternică apa transporta la vale cantități importante de pământ, pietriș și aluviuni. Aceste fenomene afectau atât terenul, cât și infrastructura din aval, motiv pentru care autoritățile au decis să intervină.

De ce au fost construite scările

Dan Tarcea explică faptul că realizarea scărilor a venit în urma solicitărilor locuitorilor din zonă, care și-au dorit o legătură pietonală directă între strada Uliului și Aleea Bucura. Noua amenajare oferă astfel o conexiune mai rapidă pentru pietoni și elimină dificultățile pe care oamenii le întâmpinau atunci când traversau zona pe vechiul traseu neamenajat.

Viceprimarul subliniază că obiectivul principal al proiectului nu a fost realizarea unei facilități pentru sport sau agrement, ci rezolvarea unei probleme de acces și, în același timp, gestionarea eficientă a apelor pluviale.

De ce nu s-au construit alei în serpentină

Printre cele mai întâlnite sugestii venite din partea clujenilor s-a numărat amenajarea unui traseu în serpentină, cu o pantă mai ușoară, însoțit de bănci și spații verzi. Potrivit viceprimarului, această variantă nu a fost posibilă din cauza configurației terenului.

Traseul măsoară aproximativ 280 de metri lungime, are o lățime cuprinsă între 3,5 și 6 metri, iar în anumite porțiuni panta ajunge până la 38%. În plus, pe ambele laturi ale traseului există proprietăți private, ceea ce limitează considerabil spațiul disponibil pentru o amenajare diferită.

În aceste condiții, realizarea unei alei în serpentină ar fi necesitat teren suplimentar care, în prezent, nu există.

O propunere din partea clujenilor ar putea deveni realitate

Deși multe comentarii au avut un ton ironic, Dan Tarcea spune că administrația locală a analizat și sugestiile constructive venite din partea cetățenilor. Una dintre propunerile apreciate de viceprimar este montarea unei bănci unde oamenii să se poată odihni pe traseu.

Municipalitatea va analiza dacă există un loc potrivit pentru amplasarea acesteia, fără a afecta circulația pietonală sau funcționarea sistemului de evacuare a apelor.

Viceprimarul consideră că diferența dintre vechiul traseu și amenajarea actuală demonstrează necesitatea investiției.