Vineri 2 Decembrie

Perchezitii la Casa de Pensii Cluj! Procurorii suspecteaza o frauda de proportii in cazul refugiatilor etnic - EXCLUSIV


Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si politisti judiciari au descins la Casa de Pensii Cluj si fac perchezitii intr-un dosar privind o frauda de proportii cu dosarele refugiatilor etnic.

Perchezitiile au inceput la ora 14.00 si sunt inca in derulare. Procurorii au luat la puricat dosarele refugiatilor pe criterii etnice din perioada 1940-1945. Surse judiciare sustin ca in ultimele luni s-au inmultit dosarele depuse de persoanele care pretind ca au fost persecutate etnic si au fost obligate sa se refugieze.

Vizati sunt cinci angajati ai Casei de Pensii Cluj, care ar face parte dintr-o retea care se ocupa cu falsificarea dosarelor de refugiat. S-a ajuns in situatia in care sute de persoane care nu au dreptul sa primeasca ajutorul de refugiat sa incaseze lunar acesti bani.

De asemenea, exista retele care activeaza in comunele Cojocna, Rasca, Manastireni si Savadisla care racoleaza oameni care sa joace rolul refugiatilor. Surse din randul anchetatorilor au precizat pentru Stiri de Cluj ca, spre exemplu, intre localitatile Manastireni si Rasca este o distanta de numai patru kilometri, dar in evidentele Casei de Pensii Cluj zeci de locuitori din comuna Rasca apar sa fiind refugiati etnic in localitatea invecinata si invers.

Potrivit legii, refugiatii etnic trebuie sa incaseze cate 100 de lei pentru fiecare an petrecut in refugiu. Astfel, spre exemplu, un pensionar care a fost deportat timp de 4 ani incaseaza lunar, pe langa pensie, 400 de lei, cate 100 de lei pentru fiecare an petrecut departe de casa.

In 1940, in urma Dictatului de la Viena, teritoriile din Transilvania de Nord, inclusiv Cluj-Napoca si comunele limitrofe, au fost alipite Ungariei, fapt ce a generat un val masiv de refugiati spre teritoriile controlate de Romania.

Potrivit informatiilor Stiri de Cluj, la fel s-a intamplat si in cazul ungurilor care locuiau in comuna Savadisla, teritoriu care apartinea Romaniei si care s-au refugiat in Cluj-Napoca, zona controlata de Ungaria. Pe listele refugiatilor in plata la Casa de Pensii se regasesc foarte multe astfel de cazuri.

La aparitia legii privind acordarea ajutorului de refugiat se faceau verificari draconice, iar cei in cauza trebuiau sa fie trecuti in registrele politiei de frontiera de la Turda si Beius, judetul Bihor, iar in catastife figurau circa 20.000 de oameni. Ulterior, conditiile legislative s-au relaxat, fiind suficienta simpla declaratie a persoanei in cauza coroborata cu declaratia a doi martori. Acest lucru a dus la aparitia unor retele de functionari publici care imparteau cu darnicie banii statului oricarei persoane care putea justifica faptul ca a fost refugiat.

Aceleasi retele, duceau in fiecare zi la Casa de Pensii mai multi batrani din zona Cojocna, care jurau cu mana pe Biblie, contra unei sume de 50 de lei, ca persoana care solicita acordarea titlului de refugiat etnic chiar a fost refugiata.

Directorul adjunct al Casei de Pensii Cluj, Vasile Doleanu, a declarat ca procurorii DNA Cluj verifica documentele depuse la institutie. "Acum este nevoie de doi martori pentru a primi ajutorul. Este drept ca numarul dosarelor de refugiat a crescut in ultima vreme. Asteptam si noi sa vedem rezultatul controalelor", a spus Doleanu.

 

Citeste si...

Trei angajate de la Casa de Pensii Cluj, retinute in cazul de frauda cu dosarele refugiatilor etnic - EXCLUSIV

Comentarii Facebook