O problemă despre care nu se discută a apărut în Cluj: Părinți supraprotectori care le controlează viața copiilor și le afectează dezvoltarea
Clujenii trag un semnal de alarmă asupra efectelor negative ale supraprotecției părinților asupra copiilor. Tot mai mulți copii și adolescenți cresc controlați excesiv, dependenți de device-uri și cu autonomie redusă. Exemple din comunitatea locală arată că fenomenul afectează inclusiv dezvoltarea emoțională și socială
Părinți toxici sau supraprotectori? Clujul trăiește efectele unui fenomen care afectează generațiile viitoare
Un clujean atrage atenția asupra unei probleme tot mai vizibile în oraș. Problema semnalată de aceste este modul în care părinții gestionează educația copiilor lor poate avea efecte profund negative asupra dezvoltării lor. Într-un mesaj public, acesta a descris scene alarmante: certuri interminabile între părinți pe teme minore, amenințări la adresa profesorilor pentru note considerate „injuste” și presiunea constantă asupra copiilor de a respecta așteptările părinților.
„Observ că lumea nu se schimbă în bine, ci devine tot mai rea de la an la an, iar principalii vinovați sunt părinții”, spune clujeanul. El avertizează că fenomenul a depășit limita supraprotecției: „Uneori zici că mă uit la relația toxică mamă-copil dintre Norma și Norman Bates, dar efectele reale asupra psihicului copiilor sunt dramatice.”
Exemple de parenting toxic din Cluj: când controlul devine abuz
Alți clujeni au confirmat că acest fenomen nu este unul recent:
- „Nu e un fenomen nou. Undeva prin 2014-2015, o colegă de lucru dădea meditații pentru bac. Trebuia să meargă ea acasă la elev în Zorilor, pentru că mama nu-l lăsa să meargă în Mărăști, nici măcar cu mașina, deși avea 18 ani.”
- „Am exemple în jurul meu de copii inadaptabili care au fost îndobitociți de propriii părinți. Mulți primesc device-uri de mici, nu li se spune «nu» la timp, iar la 6-7 ani unii nu știu să mănânce corect sau să vorbească fluent. Majoritatea părinților par să nu conștientizeze cât de nociv este comportamentul lor.”
- „Am o nepoțică de aproape trei ani, care la grădiniță cere să mănânce cu laptop sau telefon în față, pentru că așa face acasă. Mulți copii din grupa ei nu au nici trei ani.”
Aceste situații arată că presiunea și controlul excesiv nu afectează doar adolescenții, ci chiar copiii mici, formând obiceiuri dăunătoare și dificultăți de adaptare socială.
Efectele pe termen lung asupra dezvoltării copilului
Specialiștii avertizează că acest tip de parenting poate avea consecințe grave:
- dezvoltarea unor valori distorsionate și a unor comportamente inadecvate;
- dificultăți în gestionarea frustrărilor și a eșecurilor;
- dependență de tehnologie și lipsa autonomiei;
- riscul ca adolescenții să devină „zombie” sau inadaptabili social.
Cei care reușesc să echilibreze libertatea și controlul rămân excepții, iar părinții sunt invitați să reflecteze asupra propriilor acțiuni pentru a nu afecta generațiile viitoare.
Apel către părinți: lăsați copiii să experimenteze viața
Clujeanul care a lansat inițial avertismentul face un apel clar: părinții trebuie să permită copiilor să experimenteze viața cu bune și rele, să stabilească limite sănătoase și să renunțe la controlul excesiv. „Nu transformați copiii în victime ale unei educații exagerat controlante. Reflecția asupra propriului comportament poate face diferența între o copilărie normală și una traumatizantă”, concluzionează acesta.
5 Comentarii