În urmă cu trei zile, consilierul local din partea AUR, Anca Ciubăncan, l-a scos din sărite pe viceprimarul Dan Tarcea în momentul în care a cerut socoteală pentru anumite cheltuieli haotice făcute de Primăria Cluj-Napoca. Mai exact Proiectul de hotărâre nr. 46f care viza „aprobarea implementării în anul 2026 a proiectului „Pachet de măsuri de asistență socială pentru SUStenabilitatea proiectelor de desegregare din Pata Rât (PAS SUS 2)” al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Proiect din inițativa doamnei Oláh-Grecoiu Emese, consilier local și viceprimar. Comisia I și Comisia V”.

Suma uriașă pe care o primesc cei care „au grijă” de comunitatea de la Pata Rât: salarii de milioane pe an

Într-un Consiliu Local unde majoritatea proiectelor sunt votate la foc automat fără prea multă dezbatere, „tupeul” Ancăi Ciubăncan l-a deranjat pe viceprimarul Dan Tarcea, care a exclamat: ”„La bazaconii nu vă mai răspund. Să vă răspundă alți colegi. Nu sunt manager de proiecte. Puneți mâna și citiți, sunteți de 6 ani consilier și habar nu aveți. Îmi pare rău că vorbesc așa cu o doamnă. Ne faceți să ne pierdem vremea aici, că habar nu aveți să citiți un proiect. V-aș fi răspuns cu mare drag, dar era întrebare serioasă. V-ați decredibilizat total, puneți întrebări numai de dragul de a pune întrebări”, a fost replica lui Dan Tarcea.

Ce a vrut, însă, să afle Anca Ciubăncan? În primul rând de ce în tabelul unde sunt trecute cheltuielile pentru proiect nu apar numele celor care ocupă acele posturi. Mai mult, deputata a remarcat cum anumite cifre pur și simplu par exagerat de mari.

„Vreau să vă spun că am citit destul de bine acest proiect și vreau să vă întreb: cine sunt oamenii plății? Avem un tabel atașat, cum au fost selecționați, ce contracte au, sunt deja angajați ai Primăriei? Fără nicio nominală, pontaje, indicatori de performanță, nu avem proiect, avem cec în alb. Titlul sună bine, dar decontarea față de ceea ce s-a întâmplat înainte… câte persoane din cadrul Primăriei lucrează direct la acest proiect? Manager proiect 4 ore pe zi – 9550 lei salariul conform tabelului. Consumabile birou, papetărie 2.000 lei? Curățenie 2.000 lei? Telefon intern 1.500 lei? Tabelul cu costurile îl aveți mai jos și îl puteți consulta”, a fost dilema Ancăi Ciubăncan care a inflamat spiritele.

În cele din urmă proiectul „a trecut”, însă problema ridicată de consilierul AUR rămâne aceeași: de ce sunt cheltuielile atât de mari, și, mai mult, de ce aproape 80% din fonduri sunt destinate salariilor celor din echipa de implementare a proiectului și prea puține ajung cu adevărat în comunitatea de la Pata Rât.

VIDEO. Dan Tarcea a răbufnit: „La bazaconii nu vă mai răspund! În stilul dumneavoastră caracteristic, habar nu aveți despre ce votați” 

Bugetul total al proiectului pentru 2026 este de 3.361.620 lei. Din această sumă importantă, 2.845.200 lei sunt alocați salariilor. Așadar, 84% din totalul fondurilor alocate sunt pentru salariile celor care trebuie să aibă grijă de comunitatea din Pata Rât. Mai mult, după cum se poate vedea în tabel, salariile sunt mai mul decât ar spera cineva să obțină în mediul privat.

Așadar, avem un manager de proiect care plătit cu 9.550 lei lunar la o normă de 4 ore pe zi, un manager financiar plătit cu 7.500 de lei la aceeași normă, în timp ce un specialist în achiziții publice, care are o normă de 2 ore pe zi, primește 3.225 lei. 

Într-adevăr, într-o intervenție, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că este vorba de salariul brut, în timp ce managerul de proiect își merită banii pentru că „a adus 15 milioane de euro” bani europeni. Cu toate acestea, discrepanța dintre salariile oamenilor și banii care efectiv ajung în comunitate e prea mare.

Astfel, cu toate că acești oameni lucrează direct cu comunitatea din Pata Rât și sub o formă sau alta îi pot ajuta pe oameni, e greu de înțeles de ce 84% din fonduri merg pe salarii și doar restul de 16% sunt alocați „costurilor pentru implementarea proiectului”. Din nou, și aici vorbim despre unele costuri care nu au implicare directă în viața comunității din Pata Rât, cum ar fi consumabile birou de 4.000 de lei pe lună sau 1.500 de lei facturile la telefonie și internet.

Asta înseamnă peste 84% din buget direcționat către plata personalului. Doar 516.420 lei, aproximativ 15%, rămân pentru toate celelalte cheltuieli: activități educaționale, hrană, îmbrăcăminte, servicii, utilități, sprijin direct pentru beneficiari. Cât despre îmbrăcămintea pentru oamenii neajutorați din Pata Rât, aceasta are un cost de 25.000 de lei lunar, în timp ce hrana pentru elevii din zona defavorizată costă 6.500 de lei. Din totalul de 3.361.620 alocați.

Astfel, chiar dacă nimeni nu poate contesta că un asftel de proiect este benefic societății, pentru că are ca scop prevenirea abandonului școlar sau integrarea socială a familiilor relocate la Pata Rât, modul în care banii sunt împărțiți nu e tocmai convingător. În urmă cu cinci ani, primarul Emil Boc promitea că nimeni nu va mai locui la Pata Rât până în 2030, pentru că vor fi construire locuințe sociale. Rămâne de văzut dacă promisiunea va fi ținută în ritmul lent în care lucrurile evoluează, însă cert e că cetățenii din Cluj-Napoca au tot dreptul să-și pună întrebări atunci când văd că peste 80% din banii unui proiect social sunt destinați salariilor foarte mari ale funcționarilor publici.