Ioan-Aurel Pop analizează un capitol sensibil al istoriei României: „Nu are rost să ne mințim”. Ce spune despre evrei, antisemitism și Mișcarea Legionară

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a publicat un amplu mesaj în care abordează unul dintre cele mai sensibile subiecte din istoria României: relația dintre români și comunitatea evreiască, antisemitismul, Mișcarea Legionară și responsabilitatea istoricilor de a prezenta faptele fără distorsionări.

Profesorul Ioan-Aurel Pop susține că trecutul nu poate fi înțeles prin omisiuni sau prin idealizarea unor perioade

Profesorul susține că trecutul nu poate fi înțeles prin omisiuni sau prin idealizarea unor perioade și afirmă că va continua să scrie despre contribuția evreilor la istoria României, dar și despre momentele dificile ale conviețuirii dintre cele două comunități. „Evreii au existat și există. Noi am trăit cu ei și ei cu noi. Asta nu se poate șterge. Voi scrie despre ei și despre suferințele lor, despre ambițiile și chiar despre greșelile lor, cum scriu și despre neamul meu. Voi scrie și despre cei care i-au iubit și despre cei care i-au urât, fără să dau cu barda”, a transmis Ioan-Aurel Pop.

Istoricul a oferit și exemplul lui Menahem Elias, despre care spune că a avut o contribuție majoră la patrimoniul Academiei Române. „Un evreu, făcut cetățean al României la 46 de ani, a lăsat cea mai mare avere pe care a primit-o vreodată Academia Română, cu prevederea testamentară ca Academia să facă o fundație cu numele tatălui său (Menahem Elias). Am să scriu și despre asta și despre cel mai modern spital din Europa (la timpul său), făcut de această fundație a Academiei”, a precizat președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop consideră că istoria trebuie privită în ansamblul ei, fără negarea episoadelor incomode. „Nu are rost să ne mințim, nici în privința antisemitismului și nici în privința conviețuirii româno-evreiești. Toate au existat și, pe alocuri, mai există”, afirmă istoricul. Acesta abordează și tema Mișcării Legionare, despre care spune că, deși unii îi evocă idealurile, documentele istorice arată și componenta antisemită și violentă a organizației.

„Știu că unii au nostalgii, că au avut rude legionari (cine nu a avut?), că legionarii au exprimat idealuri înalte, dar în programele lor au fost și anticomuniști și antisemiți. Scrie negru pe alb, chiar dacă ignorăm faptele, iar rezolvarea diferendelor politice cu arma și prin crime nu este permisă în nicio societate”, a scris Ioan-Aurel Pop.

Profesorul Ioan-Aurel Pop face referire și la destinul istoricului Nicolae Iorga, ucis în 1940

Profesorul face referire și la destinul istoricului Nicolae Iorga, ucis în 1940. „Iorga a exprimat cel mai bine soarta legionarilor: a fost cu ei la început (...), iar apoi a luat distanță și i-a criticat; l-au omorât la 69 de ani pe cel mai mare istoric român din toate timpurile. Iar apartenența la Gardă a ucigașilor lui Iorga este în afară de orice îndoială. Am văzut documente de arhivă irefutabile. Așa a fost și nu are rost să ne ascundem după degete. Nu regimul comunist i-a veștejit pe legionari, ci ei singuri”, susține istoricul.

În final, Ioan-Aurel Pop afirmă că vina nu poate fi atribuită unui întreg popor și că istoria trebuie analizată în nuanțe. „Evreii au avut și ei păcatele lor, dar nu ca națiune, ci individual, cum nici românii nu sunt vinovați ca națiune. O parte dintre evrei au adus comunismul moscovit, au fost educați în URSS, au spionat în favoarea URSS, au militat pentru destrămarea României Întregite”, a afirmat acesta, adăugând că astfel de episoade trebuie înțelese în contextul lor istoric. Mesajul este încheiat cu o reflecție asupra felului în care ar trebui privit trecutul: „Istoria e la fel de complicată ca viața, fiindcă este chiar viață (care a fost).”