Marti 29 Septembrie

Horea Uioreanu a fost eliberat din penitenciarul Baia Mare


Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost eliberat de judecători din penitenciarul Baia Mare. 

În temeiul art. 587, alin. 1 Cod procedură penală, admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul UIOREANU HOREA DORIN, deţinut în Penitenciarul Baia Mare în executarea pedepsei de 5 ani şi 10 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 173/2016 a Tribunalului Cluj şi, în consecinţă: Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 204/2016/2018, emis de Tribunalul Cluj şi atrage atenţia acestuia asupra dispoziţiilor art. 104 din Codul penal. Condamnatul îşi stabileşte domiciliul în .................. În temeiul art. 100, alin. 6 Cod penal, intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei (14.08.2022), constituie termen de supraveghere pentru condamnat. În temeiul art. 101, alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 101, alin. 5 Cod penal, măsurile de supraveghere se execută din momentul acordării liberării, pe o perioadă egală cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani. În temeiul art. 275, alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, arată instanța.

Din cîte se pare decizia nu a fost atacată de procurori, astfel că Uioreanu a fost pus miercuri, 4 martie, în libertate.

Avocatul acestuia, Radu Chiriță a declarat că nu poate confirma acest lucru fără acordul clientului său. Sursele Știri de Cluj spun că Uioreanu și-a sunat unii apropiați în cursul zilei de azi. Acesta nu a răspuns la telefon.

Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj, în ianuarie 2018.

Curtea de Apel Cluj a redus cu 2 luni pedeapsa pe care trebuie să o execute Horea Uioreanu, de la 6 ani și 6 luni, cât a fost sentința Tribunalului Cluj, în luna mai 2016, la 6 ani și 4 luni.

Uioreanu a fost trimis în judecată pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.

Rechizitoriul procurorilor DNA preciza că Horea Uioreanu ”a pretins de la Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Comimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.

De asemenea, Uioreanu a ”pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”.

Uioreanu a efectuat deja 2 ani din pedeapsă, la care se adaugă încă un an, cât timp a stat în arest preventiv.

El a primit și 5.000 de euro despăgubiri de la statul român pentru condițiile din arestul IPJ Cluj, din timpul arestului preventiv. Uioreanu a stat 30 de zile în arestul IPJ Cluj, până când a fost mutat la Gherla. ”În tot arestul, conceput pentru 30 de persoane, eram încarcerați undeva între 60 și 70 de persoane. În celulă nu exista duș, chiuvetă sau toaletă. În fapt, în tot arestul exista un singur WC montat odată cu construcția clădirii. Dușul era o țeavă improvizată deasupra unei chiuvete, la care aveam acces din an în Paște. La fel se întâmpla și cu wc-ul. Din cauza suprapopulării – 70 de persoane la un wc – multe persoane se îmfometau pentru a-și rări nevoile fiziologice întrucât între momentul când chemai gardianul pentru a te duce la toaletă și momentul în care ajugeai efectiv, puteau trece ore”, a scris Uioreanu.

Acesta a mai spus că în celulă nu exista lumină naturală, fiind luminată non stop de un neon, lucru care era un fel de tortură psihică. Din cauza ploilor abundente, canalizarea a refulat în arest ”și pe jos pluteau fecale și dejecții umane care se revărsau în celule”.

.

Comentarii Facebook