Curtea de Apel Cluj a admis sesizarea Curții Constituționale privind o excepție de neconstituționalitate ridicată în fața instanței de către avocații omului de afaceri Ioan Bene, judecat în dosarul Uioreanu, pentru dare de mită.

În fața Curții de Apel Cluj, avocații lui Ioan Bene au susținut că, la primă instanță, cea de la Tribunalul Cluj, nu au putut pune concluzii și nu au putut formula apărări la documentele suplimentare depuse de DNA, deoarece Codul de Procedură Penală nu le permite. Cu alte cuvinte, principiul egalității părților,  care arată că toate părțile din procesul penal a fost grav încălcat. 

În sentința prin care Curtea de Apel Cluj a decis sesizarea Curții Constituționale, judecătorul Vasile Goja, un judecător cu experiență mare în domeniul legii penale, arată că principiul egalității părților este un element esențial al dreptului la un proces echitabil. ”Acest principiu impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza în condițiile în care să nu fie plasată într-o situație dezavantajoasă în raport cu o altă parte din proces (procurorul) potrivit principiului egalității armelor. În prezenta cauză, inculpatului i s-a creat o poziție de inferioritate, fiindu-i încălcat un drept fundamental al egalității părților în procesul penal, prin necomunicarea punctului de vedere al parchetului și nefiindu-i oferită posibilitatea de a formula eventuale contestații cu privire la completările actului de sesizare a instanței făcute de procuror”.

Avocații lui Bene susțin că la prima instanță, judecătorul de la Tribunalul Cluj a admis în prima fază excepția neregularității rechizitoriului. ”Cu alte cuvinte, judecătorul de la Tribunalul Cluj a recunoscut că nu sunt probe care să descrie relația de luare și dare de mită dintre Horea Uioreanu, pe atunci președinte al Consiliului Județean Cluj și omul de afaceri Ioan Bene și a pus în vederea DNA să refacă rechizitoriul, cu probe noi sau să ceară dosarul pentru refacerea urmăriri penale. După cinci zile, DNA a depus la dosar o reinterpretare a declarației lui Bene, fără alte probe noi, așa cum prevede legea penală, iar judecătorul a luat reinterpretarea ca și când ar fi fost vorba despre probe noi”, spune unul dintre avocații lui Bene.

În sentința Tribunalului Cluj, prin care s-a stabilit că dosarul penal este șubred din punct de vedere al probelor se arată, se arată că: ”Dincolo de faptul că suma reţinută la încadrarea juridică a faptei de dare de mită de 278.000 de lei, reprezintă însumarea tranşelor achitate între octombrie 2012 şi martie 2014, (şase acte materiale), reţinem că în privinţa primelor cinci acte materiale (octombrie 2012 - octombrie 2013), descrierea acestora în expozitivul rechizitoriului este deficitară”, arată judecătorul de la Tribunalul Cluj.  

DNA Cluj a primit dosarul pentru a aduce probe suplimetare, dar l-a retrimis instanței cu o reinterpretare a declarației lui Bene, fără alte probe noi.