Cu destulă atenție, pe clădirile vechi ale Clujului poate fi observat un simbol, care apare pe mai multe construcții, devenite acum emblematice pentru oraș. 

Este vorba despre un sigiliu compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv) și trei turnuri deasupra.

Simbolul poate fi găsit cu ușurință în oraș, mai ales în partea centrală a acestuia.

Fie că treci pe lângă clădirea vechii Primării de la colțul sud-estic al Pieței Unirii, ori că treci pe lângă obeliscul din Piața Muzeului, pe lângă latura estică exterioară a Turnului Croitorilor, sau ajungi la portalului sacristiei din Biserica Sf. Mihail, nu se poate să nu remarci apropierea acestui însemn de unul din cele 7 turnuri care apar în stema României în cadranul care reprezintă Transilvania.

Cu ceva ani în urmă l-ai fi descoperit pe un bloc de piatră prins pe unul din pereții intrării în Muzeul Național de Istorie a Transilvanei, pe Palatul Poștei, deasupra intrării în Turnul Croitorilor sau pe o lojă din Teatrul Național. Emblema porții cu hersă şi trei turnuri cilindrice, cu coronament crenelat a fost, în trecut, chiar stema orașului Cluj.

Simbolul are o istorie bogată, de peste 650 de ani, acesta fiind folosit și pe sigiliul unei o diplome a breslei blănarilor, din 1369. 

În anul 1377 simbolul devine însă oficial, fiind confirmat de regele Ludovic de Anjou ca stema Clujului și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului.

Stema tradițională sau elemente ale ei au fost preluate de-a lungul timpului și de alte instituții clujene:

• Monetăria din Cluj, care a și bătut-o pe mai multe monede;
• Tipografia înființată la Cluj, stema fiind tipărită pe coperta cărților tipărite aici;
• Este și emblema vechii Universități din Cluj