Duminica 25 Octombrie

Cum încearcă traficanții de persoane să îi păcălească pe românii care vor să plece la muncă în străinătate. De ce trebuie să te ferești


În contextul problemelor legate de locurile de muncă din cauza restricțiilor impuse în perioada pandemiei COVID-19, mulți români optează să plece în străinătate pentru a lucra. Totuși, există și un risc destul de mare ca aceste persoane să cadă în plasa traficanților de persoane.

Astfel, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a demarat o serie de campanii pentru a-i ajuta pe români să se ferească de traficanții de persoane.

Pandemia de coronavirus, cu care ne confruntăm are efecte multiple, inclusiv în plan economic și social, iar măsurile impuse de autorități, în cadrul efortului general de a limita răspândirea virusului, au afectat cererea și oferta de pe piața forței de muncă. 

Multe persoane vulnerabile aleg să plece către orice ofertă de muncă, fără să-și ia minimele măsuri de precauție. După 15 mai, este posibil ca numărul acestor situații să crească.

Din păcate, un număr destul de mare al victimelor traficului de persoane din Europa este reprezentat de cetățeni români.

În acest context, persoanele care caută locuri și oportunități de muncă pentru a-și asigura veniturile necesare, ar putea fi tentate să accepte aproape orice propunere pentru un loc de muncă, ceea ce îi poate face vulnerabili la capcanele traficanților. Aceștia vor profita întotdeauna de lipsa de informaţie, de nemulţumirea privind nivelul veniturilor și de credulitatea persoanelor, încercând să le transforme în victime, în scopul exploatării”, transmit reprezentanții ANITP.

Prezentăm în continuare o serie de recomandări și sfaturi ale ANITP, pentru a vă putea feri de taficanți:

Doriți să plecați la muncă în străinătate? 

Verificați temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook – grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerțului etc.) firma la care urmează să vă angajați, precum și agenția de plasare a foței de muncă (dacă este cazul).

Înainte de părăsirea țării, semnați un contract de muncă în limba română sau într-o limbă pe care o cunoașteți foarte bine. Contractul trebuie să conțină clauze clare referitoare la activitățile pe care urmează să le desfășurați, programul de muncă, drepturile salariale, etc.

Refuzați orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu împrumut etc.). 

Anunțați persoanele de încredere când, unde și cu cine urmează să plecați și stabiliți o parolă de urgență pe care să o folosiți în caz de pericol. 

Notați coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în țara de destinație sau datele de contact ale unei organizații anti-trafic din țara respectivă. 

Dacă pe timpul călătoriei aveți suspiciuni, reţineți orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care vă însoțesc. 

În cazul în care ajungeți din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunțați autoritățile (poliție, ambasadă) și informați orice persoană cu care intrați în contact despre situația în care vă aflați.


Prin intermediul anunțurilor și al unui comportament specific, traficanții reușesc să atragă victimele în plasa exploatării. Există un tipar legat de astfel de anunțuri:

Anunțul promite câștiguri substanțiale într-un timp scurt;

Nu solicită experiență în domeniu;

Nu solicită anumite studii, cursuri sau cunoașterea limbii țării de destinație;

Sarcinile de muncă nu sunt clar specificate;

Compania/datele de contact ale angajatorului sunt vag prezentate sau nu pot fi clar regăsite în anunț;

Plata transportului;

Diferite oferte de lucru on-line si nu numai, de regulă însoțite de mențiuni precum: “open mind”, câștiguri rapide peste medie și activitate discretă - Videochat, asistentă personală;

Căsătoria de conveniență;

Plata unor servicii turistice în străinătate;

Împrumutarea unor sume de bani.

Prin urmare, următorii indicatori de pericol pot semnaliza pregătirea unei situaţii de trafic de persoane:

-plata transportului

-sprijin pentru perfectarea documentelor

-împrumutarea unor sume de bani pentru plata transportului, obţinerea documentelor, şedere etc.

-propunerea de a pleca cu acte false

-propunerea de a pleca cu viză turistică

-perfectarea documentelor fără participarea ta şi într-un timp foarte scurt

-ţinerea secretă a plecării faţă de rude, apropiaţi, prieteni etc.

-sugestia de a nu spune adevărul la frontieră despre scopul plecării

-lipsa unor condiţii pentru viitorul loc de muncă: experienţă, studii, cunoaşterea limbii ţării

-intenţia de a fi deposedat de actele de identitate: acestea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la frontieră, poliţie şi jandarmerie; nicio alta persoană nu are dreptul să le reţină

-intenţia de a fi deposedat de telefonul mobil, tabletă, restricţionarea accesului la orice mijloc de legătură

Traficanţii vor profita întotdeauna de lipsa de informaţie, de disperarea pentru găsirea unui loc de muncă sau nemulţumirea privind nivelul veniturilor, de credulitatea, spiritul de aventură sau inconştienţa persoanelor pe care le vor transforma în victime.


Ti s-a facut o propunere pentru un loc de muncă? Ce ai de făcut?

Verifică legalitatea firmei de intermediere a forței de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comertului, statutul firmei, lista de firme acreditate de pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă al fiecărui județ etc.)

Verifică în detaliu firma angajatoare la care urmează să îți desfășori activitatea, atât pe site-urile de specialitate, cât și istoricul de pe rețelele de socializare (din grupurile destinate locurilor de muncă)

Pentru a lucra în străinătate ai nevoie de un contract de muncă sau de o invitație oficială de la un angajator din afara României. Începând cu 2009, cetățenii români pot munci pe teritoriul U.E fără invitație din partea unui angajator.

Nu părăsi niciodată țara fără un contract semnat cu firma angajatoare din străinătate! Contractul de munca trebuie intocmit in cel putin 2 exemplare si scris intr-o limba pe care o cunosti foarte bine (și în limba română). 

Înainte de a semna contractul de muncă, pentru siguranță și dacă este posibil, consultă un jurist. Nu semna niciodată un document fără a-i cunoaște conținutul!

Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obținerea pașaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere sau plata altor comisioane! AGENTUL DE PLASARE nu are dreptul legal de a percepe tarif de mediere, comisioane sau alte taxe!

Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu iți dă dreptul să muncești legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală și poți fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă. În acest caz, angajatorul te poate manipula, impunându-ți să faci tot ceea ce dorește.

Interesează-te care este salariul mediu în țara în care ți se propune să lucrezi.

Verifică dacă salariul propus îți va permite să acoperi cheltuielile pe care le vei avea în țara respectivă (cazare, mâncare, haine).

Evită semnarea unui contract cu specificații evazive de genul: “și alte tipuri de activități” sau “toate activitățile la cererea angajatorului”.

Învață limba țării sau câteva cuvinte uzuale în limba țării de destinație pentru a cere ajutor dacă vei avea nevoie

Nu da nimănui actele tale de identitate sau alte documente importante

Nu accepta să perfectezi documentele și să ți se plătească drumul în credit sau cu împrumut.


Dacă pe timpul călătoriei ai suspiciuni…: 

1. Reţine orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care te însoţesc; 

2. Reţine adresa şi numărul de telefon ale unei organizaţii anti-trafic, din ţara unde vei pleca; 

3. Reţine adresa şi numărul de telefon ale ambasadei sau consulatului din ţara de destinaţie.

Atentie!

Paşaportul sau alte documente privind identitatea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la vamă sau poliţie. Nicio alta persoană nu are dreptul să le reţină.

În majoritatea cazurilor, victimele realizează pericolul doar în momentul în care sunt sechestrate şi/sau obligate să desfăşoare activităţi împotriva voinţei lor ori când nu primesc decât o mică parte din ce li s-a promis ca plată, invocându-se diferite motive.


Ieşirea din situaţia de trafic presupune: 

1. Să obţii şi să reţii orice informaţie privind locaţia în care te afli (adresă, telefon, nume etc.); 

2. Să informezi orice persoană cu care intri în contact că ești o victimă a traficului de persoane; 

3. Să transmiţi un mesaj de ajutor către o rudă sau un prieten din ţară (prin telefon, e-mail etc.); 

4. Să încerci să pleci din locul în care te afli și să contactezi instituţiile sau persoanele care ți-ar putea oferi ajutor; 

5. Să încerci să mergi la Poliţie, la Ambasada sau Consulatul Român din ţara în care te afli. Reprezentanţii acestor instituţii te pot ajuta să te întorci acasă; 

6. Să apelezi gratuit linia telefonică a ANITP.


Cui te poti adresa pentru a ajuta o victima a traficului de persoane?

- Politiei 

- Misiunilor diplomatice ale României în străinătate

- Liniei Telverde a ANITP

- Organizațiilor neguvernamentale

În vederea preluării controlului total asupra victimelor şi parazitării extreme a acestora, în celelalte situații de recrutare decât cele prin intermediul anunțurilor, se poate observa următorul pattern în modul acestora de acţiune:

-identificarea şi studierea vulnerabilităţilor, nevoilor şi dorinţelor viitoarei victime

-câştigarea încrederii victimei şi a apropiaţilor (părinţilor, familiei, prietenilor), chiar îndrăgostirea

-dovezi de prosperitate, generozitate, influenţă, succes social, putere

-îndatorarea viitoarei victime, emoţional, financiar, moral etc.

-accentuarea vulnerabilităţilor/breşelor (separării, certurilor sau neînţelegerilor cu apropiaţii)

-apariţia unei oferte/oportunităţi cu necesitatea urgentării tuturor formalităţilor 

-pregătirea izolării: determinarea victimei să nu spună nimănui despre locul de destinaţie sau chiar să-şi mintă apropiaţii

-determinarea victimei să nu aibă asupra ei mijloace care să-i asigure independenţa (bani, haine etc)

-deposedarea de documentele de identitate şi de mijloacele de legătură cu apropiaţii sau autorităţile (telefon, internet etc.), ducerea acesteia într-un loc izolat

-manipularea victimei folosindu-se de starea ei de dependenţă morală, financiară, emoţională (vulnerabilităţile existente + cele accentuate şi/sau nou create)

-convingerea victimei că autorităţile nu ar interveni să o salveze

-convingerea – constrângerea – compromiterea – îndatorarea – manipularea – ameninţarea (având acum la dispoziţie toate punctele sensibile ale victimei) în vederea exploatării

-exploatarea efectivă (închirierea serviciilor) şi de multe ori revânzarea acesteia către alţi traficanţi.



.

Comentarii Facebook