Dacian și Lucas Dolean răspund pe baza unor studii științifice la întrebări pe care orice părinte clujean și le pune

Profesorul clujean Dacian Dolean este un binecunoscut cercetător al UBB Cluj, director al Laboratorului de studii avansate in domeniul alfabetizării.

Fiul său, Lucas Dolean, elev în SUA și voluntar la același Laborator din cadrul Universității Babeș-Bolyai, desfășoară un proiect de cercetare care investighează opiniile și atitudinile profesorilor din SUA referitoare la utilitatea temelor pentru acasă acordate la matematică în învățământul primar.  

Cei doi au publicat pe portalul de specialitate edupedu concluziile studiilor efectuate privind utilitatea temelor pentru acasă și impactul acestora asupra performanței școlare dar și a stării de bine a elevilor.

De la început, ei fac o precizare: deși toți avem opinii bazate pe experiențe personale , realitatea poate fi corect surprinsă doar în urma unor studii științifice pe o durată mai mare de timp și un număr mai mare de elevi.

Vă prezentăm câteva din concluziile celor doi, deoarece este un subiect care preocupă toate familiile care au copii de vârstă școlară.

Temele pentru acasă corect gândite sunt utile și au efecte benefice multiple, nu doar pentru performanța școlară

Scopul temelor pentru acasă nu este doar de a creste performanța școlară a elevilor. Ele contribuie la

• formarea competențelor de munca independentă
• deprinderea abilităților de mangement al timpului
• dezvoltarea responsabilității

În plus, tema pentru acasă are un rol esențial în calitate de canal de comunicare dintre școală (profesor) și părinți. Un părinte responsabil va verifica dacă copiii săi și-au făcut tema sau va avea o discuție cu aceștia legate de conținutul temelor.

Când părintele vede că fiul sau fiica sa întâmpină dificultăți cu efectuarea unor teme, atunci va înțelege mai bine natura nevoilor educaționale ale copilului său și va ști dacă acesta are nevoie de sprijin suplimentar.

Temele pot avea efecte negative, dacă rezolvarea durează prea mult, sunt prea dificile sau sunt percepute ca inutile 

Un studiu care a inclus un eșantion de peste 4000 de elevi de liceu ce au declarat că petrec în medie aproximativ 3 ore zilnic efectuând teme pentru acasă a raportat:

• diminuarea stării de bine și sănătății mintale (ex. epuizare, stres, diminuarea calității somnului),
• limitarea oportunităților de socializare cu persoane care pot promova starea de bine (ex. familie, prieteni)
• limitarea oportunităților de dezvoltare personală (ex. implicarea în activități care se încadrează în categoria de hobby)

Un alt studiu care a inclus peste 7.000 de elevi adolescenți a arătat că timpul optim alocat temei pentru acasă a fost de aproximativ o oră, iar când elevii au petrecut mai mult de o oră și jumătate efectuând temele pentru acasă, acest lucru a fost asociat cu o performanță școlară mai scăzută. De precizat că acest studiu nu spune dacă performanța școlară a fost mai scăzută din cauza temelor în exces sau invers, din cauza performanței scăzute a elevilor, rezolvarea temelor dura mai mult.  

Ce influențează timpul necesar pentru rezolvarea temelor ?

Dacian și Lucas Dolean prezintă rezultatele studiilor făcute, arâtând că timpul petrecut de elevi efectuând temele pentru acasă variază considerabil atât de la un elev la altul, cât și de la o materie la alta:      

„Într-unul din experimentele pe care le-am efectuat și la care au participat elevi de clasa a 2-a, timpul mediu de rezolvare a temelor pentru acasă a variat între 9 și 84 de minute. Cu alte cuvinte, când li s-a dat aceeași temă pentru acasă, unii elevi au rezolvat-o în aproximativ 10 minute în timp ce alții au avut nevoie de mai mult de o oră. În al doilea experiment pe care l-am efectuat, timpul mediu de care au avut nevoie elevii de clasa a 3-a pentru efectuarea temelor pentru acasă la română a variat între 6 și 81 de minute iar timpul mediu necesar efectuării temelor de matematică a variat între 4 și 44 de minute. Din nou, cantitatea temelor a fost identică, însă timpul necesar de rezolvare a variat foarte mult de la un copil la altul. Este important de precizat aici că ambele grupe de elevi au avut de rezolvat zilnic câte o fișă (față-spate). ”

Un aspect foarte important este ca tema să fixeze o lecție bine predată și să se refere strict la ce s-a predat la clasă.

„Timpul necesar efectuării temei pentru acasă variază și în funcție de măsura în care profesorul și-a făcut treaba la clasă în mod responsabil și eficient (o lecție predată bine va avea nevoie de mai puțin timp pentru consolidare) și de măsura în care tema alocată a fost gândită bine (dacă acoperă strict ce s-a predat la clasă, și nu le cere elevilor să resolve niște sarcini noi, care presupun studiu individual).”
Ca să formulăm cu alte cuvinte, cercetătorii arată că elevii nu au cum să descopere singuri rezolvări pentru ceva ce nu s-a predat. Alocarea la teme a unor subiecte care nu s-au predat ori s-au predat ineficient poate duce la timpi foarte lungi de rezolvare, necesitatea ajutorului părinților, frustrare și decurajare.

Care este timpul optim pentru teme?

Chiar dacă nu există un răspuns simplu la această întrebare, pentru că timpul petrecut efectuând temele pentru acasă variază în funcție de elev, de materie și de conținutul materiei, autorii articolului din edupedu dau totuși niște indicații generale:

„Se pare că regula de 10 minute pe nivel de clasă reprezintă un indicator bun care merită luat ca și reper. Această regulă promovată în SUA nu a fost testată empiric, însă a fost parțial validată de unul dintre studiile noastre. Conform acestei reguli, timpul petrecut pentru efectuarea tuturor temelor pentru acasă de către elevii de clasa 1 ar trebui să fie de aproximativ 10 minute, elevii de clasa a 4-a ar trebui să petreacă 40 de minute iar elevii de clasa a 12 ar trebui să petreacă 120 de minute efectuând temele pentru acasă. Însă această regulă trebuie aplicată cu precauție (și cu o oarecare flexibilitate), ținând cont de timpul de care are nevoie un elev mediu din clasă (nu elevii cei mai buni).
Flexibilitatea aplicării acestei reguli presupune că de obicei elevii de clasa a 4-a vor avea nevoie de 40 de minute pentru rezolvarea temelor zilnice însă în unele zile vor avea nevoie de 60 de minute. Însă abordarea cu flexibilitate a acestei reguli nu trebuie interpretată că e OK pentru elevii de clasa a 4-a să petreacă 2 ore (sau chiar mai mult) efectuând temele pentru acasă. Această regulă sugerează că timpul necesar efectuării temei pentru acasă nu ar trebui să depășească o oră în învățământul primar și nu ar trebui să depășească 2 ore în liceu – adică exact cum este precizat în Ordinul de ministru 5.893/2016 dat de ministrul educației de atunci, d-l Mircea Dumitru”.

Cei doi autori transmit implicit că există în lege o limitare a numărului de ore alocate temelor. În practică, se știe că la școlile din Cluj-Napoca cu rezultate mai bune la examene, volumul de teme nu poate fi acoperit în totalitate în acest timp. În unele cazuri, profesorii nici nu discută între ei pentru a se pune de acord și a limita totalul temelor elevilor, fiecare încercând doar să obțină performanță la materia sa.

Dacă majoritatea elevilor din clasă au nevoie constant de ajutorul părinților la teme, problema este la profesor, nu la elevi

Autorii materialului spun că „Dacă elevii au nevoie constant de un adult (profesor, părinte, meditator) pentru a rezolva sarcinile primite ca și temă pentru acasă,  de cele mai multe ori problema ține de profesor, nu de elev. Evident există excepții de la această regulă, pentru că în fiecare clasă vor exista câțiva elevi care se vor descurca mai greu decât media clasei – iar acești elevi vor avea nevoie de activități remediale. Însă dacă dintr-o clasă de 25 de elevi există 10-20 de elevi care au nevoie de sprijin în efectuarea temei pentru acasă, atunci fie profesorul nu a predat suficient de bine lecția, fie profesorul nu a știut cum să selecteze sarcini potrivite pentru elevi allocate ca și team pentru acasă (deci dovedește lacune în domeniul proiectării didactice).”