Luni 26 Octombrie

Cele mai cunoscute datini și superstiții de Rusalii


Creștinii ortodocși și greco-catolicii sărbătoresc în această duminică Rusaliile, însă nu mulți cunosc semnificația sărbătorii și datinile transmise din generație în generație.

Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile de la Înviere și încheielanţul sărbătorilor pascale.”Duminica Mare”, ”Rusaliile” sau ”Cincizecimea”, reprezină pogorârea Sfântului Duh peste apostoli sau ziua de naştere a bisericii creştine.

Sărbătoarea e ţinută de creştinii ortodocşi si greco-catolici, însă durata acesteia diferă de la o zonă geografică la alta: dacă în Transilvania vorbim de 3 zile, în Moldova Rusaliile ajung la 7 zile, iar în Banat la 8. De asemnea, în ajunul Rusaliilor se comemorează ”Moşii de vară”, sărbătoare princare sufletele morţilor se întorc în lumea de dincolo.

”Limbile de foc” sub care s-a pogorât duhul sfânt pe pământ e simbolizat azi de frunzele de nuc şi de tei. Odată sfinţite cu aghiazmă la biserică, acestea sunt puse la loc de cinste pe lângă icoane sau uşi, unde îndeplinesc rolul de a apăra gospodăria de fulgere, grindină sau duhuri necurate.

Numele sărbătorii de Rusalii provine din latinescul ”rosalia” care înseamnă ”trandafiri” şi ar reminiscenţe într-o sărbătoare precreştină din vremea ocupaţiei romane.

De altfel, fetele impăratului roman Rusalim, se dovediseră a fi răzbunătoare cu creştinii. Se spune că acestea ar fi dobândit puteri magice după ce şi-au potolit setea dintr-un izvor în a cărui apă se oglideau toate lucrurile pământeşti. Şi-au adăpat calul din aceeaşi apă, iar acesta a devenit înaripat şi năzdrăvan.

Despre Rusalii se credea că sunt spiritele morţilor care în Joia Mare vin din lumea de dincolo şi petreacă sărbătorile printre cei vii sau spiritele fetelor moarte timpuriu. Unele nu se întorc de bunăvoie după hoinăreala de 50 de zile pe pământ şi devin cvasimalefice, capricioase. Acestea se mai numesc ,,ielele” ,,frumoasele”, ”ursitele ”, ”şoimanele”, ”Rusalcele”, ”împărătesele văzduhului”, ”zânele”. Umblă în grupuri de 3, 5, 7 sau 9, caută locuri ferite, cântă şi dansează goale sau purtând rochii străvezii

Pământul pe care calcă rămâne ars şi neroditor, nici iarba nu mai creşte în locul în care s-au prins în horă Rusaliile.  Dacă sunt surprinse de cineva, persoana respectivă trebuie să rămână nemişcată, să nu încerce să interacţioneze cu ele. Intră apoi într-o transă, cunoscută ca ,,luat de Rusalii”, un fel de pierdere a minţilor. Pentru a se feri de ele, oamenii folosesc usturoi, leuştean, crenguţe de busuioc sau pelin.

Ramurile de tei, soc, stejar sau plop, sfinţite de Rusalii, sunt folosite pentru diferite leacuri tot restul anului. Toate plantele medicinale trebuie culese cel târziu până de Sânziene, ca să nu-şi piardă proprietăţile tămăduitoare. De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, se interzice culegerea ierburilor de leac.

De Rusalii se dă de pomană mâncare gătită în casă, pusă în străchini de lut sau oale împodobite la toartă cu flori sau cireşe. În felul acesta asupra gospodăriei nu se vor abate furtuni puternice sau pagube mari, iar cei trecuţi la cele veşnice vor avea tihnă.

Sărbătoarea de Rusalii are o dublă însemnătate: viaţă şi moarte. Rusaliile pot fi întrupate în entităţi feminine de o frumuseţe neasemuită sau, dimpotrivă, bătrâne gărbovite care aduc necaz şi suferinţă. Ele pot ursi copiilor nou născuţi sau pot prevesti sfârşitul cuiva.

În această zi de sărbătoare, sătencele rosteau descântece sau preparau alifii. Ugerele vacilor urmau să fie unse, iar producţia de lapte să crească.

În Oltenia, de Rusalii se joacă dansul Călușarilor. Rolul ritualic e de a aduce noroc, sănătate şi salvare celor ce au fost surprinşi de Rusalii. Vătaful căluşarilor trece cu pasul peste cel în suferinţă, iar acesta pe dată se va face bine. În grupuri de şapte-opt, căluşarii colindă în tot satul pentru a alunga spiritele rele, dansul lor îndeplinind o funcţie ritualică.

E bine ca de Rusalii să nu te scalzi în ape curgătoare sau stătătoare şi nici să dormi subcopaci. Se suspendă munca la camp, nu se intră în vie, pentru a nu fi victima Rusalcelor. Zilele de sărbătoare trebuie cinstite, altfel pedepse aspre se vor abate asupra celor ce nu respectă datina.

În Ardeal, mai ales în lunca Someşului, în sate din Bistriţa şi Cluj, găsim “Împănatul sau Înstruţatul boului”. Un alai de feciori, ”chemătorii”, trec prin sat călare, vestind marele eveniment. Caii sunt împodobiţi, au ciucălăi coloraţi şi cununi de flori împletite de fete cu o seară înainte. Apoi e adus ”frunzarul”, simbol al recoltei viitoare.”Cenuşorcile” se opun vremurilor prospere care sunt anunţate, iar sătenii ies la porţi cu găleţi pline cu apă, într-o încercare ade a ajuta ”frunzarul”. Apoi, vedeta evenimentului, un bou înstruţat, apare ţinut de ”cizaşi”, flăcăi zdraveni şi puternici. Aceştia se retrag şi vine rândul fetelor nemăritate de a struni boul. Fata cea mai vrednică, care va reuşi, se va mărita în cursul anului. Sărbătoarea e prilej de veselie în întreaga comunitate.

După Rusalii, în Ardeal, se practică udarea nevestelor cu apă, pentru a fi mândre şi sănătoase tot anul.

.

Comentarii Facebook